În parteneriat cu INCDS „Marin Drăcea”, Asociația Industriei Lemnului – Prolemn a lansat într-o masă rotundă desfășurată la București un amplu proiect de analiză și evaluare a contribuției sectorului pădure-bioeconomie bazată pe lemn pentru atingerea obiectivelor Pactului Verde European – de combatere a schimbărilor climatice concomitent cu susținerea dezvoltării economice.
Masa rotundă a constituit evenimentul de lansare a parteneriatului dintre AIL – Prolemn și INCDS „Marin Drăcea” pentru realizarea studiului a cărui finalizare este preconizată în jurul datei de 15 decembrie 2021.
Evenimentul s-a bucurat de o largă participare a organizațiilor și instituțiilor reprezentative ale sectorului, precum și a autorităților din cadrul MMAP – au participat dl. Secretar de Stat Ionuț Sorin Banciu și dl. Porszolt Levente, Consilier al Ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor.
Dezbaterile s-au desfășurat la nivel de experți, cu prezentări tehnice extrem de consistente susținute de echipa INCDS (pe care le puteți urmări și descărca mai jos), și discuții argumentate și pline de substanță.
Masa rotundă a subliniat nevoia de strategie integrată
Dintre ideile interesante ridicate în cadrul prezentărilor și dezbaterilor, spicuim:
- există un nou proiect de regulament LULUCF, care alocă pe țări ținte pentru atingerea obiectivului de neutralitate climatică până în 2030.
- România pornește de la un nivel de referință foarte ridicat, bazat pe perioada 2001-2009, cu o creștere mare a pădurilor și volum mic de recoltă.
- structura pe clase de vârstă a pădurilor din România permite o creștere a volumului recoltat, dar creșterea recoltei nu poate fi compensată decât parțial prin efectul de fixare carbon în produse din lemn (maxim 30%).
- la nivel european, presiunea pentru reducerea recoltei de lemn va fi foarte mare prin țintele LULUCF. Sunt tensiuni mari datorită acestor obiective în țările cu tradiție forestieră.
- efectul de substituție este greu de cuantificat, dar există metodologii și abordări bazate pe coeficienți în raport cu utilizările lemnului (lemn în construcții, în ambalaje, în energie, etc).
- o dezbatere aprinsă a suscitat lipsa de fiabilitate a datelor IFN Ciclul II și compromiterea Ciclului III al IFN prin finanțarea fără continuitate a acestuia. În lipsa datelor privind cifra recoltei, România este foarte vulnerabilă în raportări.
O propunere interesantă pentru a evalua contribuția sectorului pădure-lemn a fost de a evalua 3 scenarii:
- non-intervenție totală – scenariu extrem, care ar reduce efectul de substituție al lemnului, dar și cu efectele economice și sociale, inclusiv din punct de vedere al biodiversității.
- scenariul status-quo-ului – cu lipsă de investiții în accesibilizare, lipsă de susținere pentru tehnologie de exploatare prietenoasă cu mediul, lipsă de susținere pentru efectuarea lucrărilor de îngrijire a pădurilor – curățiri și rărituri în pădurile tinere.
- scenariu optimist – potențialul economic și social ridicat și o contribuție semnificativă în combaterea schimbărilor climatice în condițiile alocării de investiții.
Prezentări în cadrul mesei rotunde – înregistrări și fișiere pentru descărcare
Vă invităm să urmăriți canalele Asociației Industriei Lemnului – Prolemn pentru a fi la curent cu cele mai noi știri legate de acest subiect: