fbpx

Cele mai importante organizații din sectorul forestier și al prelucrării lemnului solicită revizuirea de urgență a sistemului SUMAL, pentru a-l face un instrument cu adevărat eficient împotriva tăierilor ilegale de păduri, dar și funcțional și corect pentru întregul sector.

Asociația Industriei Lemnului – Prolemn, Asociația Producătorilor de Mobilă din România – APMR Comunitatea Forestierilor – Fordaq, Asociația Administratorilor de Păduri – AAP, Federația Proprietarilor de Păduri și Pășuni din România – Nostra Silva, Federația Sindicatelor Silva, Federația Sindicatelor din Ocoalele Silvice Private Carpatisa, alte organizații și operatori economici din domeniul forestier, industria de prelucrare primară a lemnului, industria mobilei, proprietari și administratori de păduri au lansat o petiție adresată Consiliului Suprem de Apărare a Țării, domnului Florin Cîțu, Prim-Ministrul României, Doamnei Anca Dragu, Președintele Senatului și Domnului Ludovic Orban, Președintele Camerei Deputaților.

Prin această petiție, semnatarii solicită revizuirea în regim de urgență a HG 497/2020 și a aplicațiilor SUMAL 2.0 pornind de la practicile europene, cu respectarea Regulamentului European 995/2010, cu concentrarea urmăririi trasabilității masei lemnoase la prima punere pe piață, astfel încât sa fie construit un sistem funcțional și eficient de combatere a tăierilor ilegale și care sa nu împovăreze cu costuri administrative inutile operatorii economici.

Necesitatea urgenței revizuirii actului normativ este dată de blocajele induse de operaționalizarea SUMAL 2.0 la 31 ianuarie 2021, în prezent întreaga ramură a economiei forestiere funcționând la maxim o treime din nivelul normal de activitate.

 

Sectorul solicită controale la prima punere pe piață

Pe fond, autorii petiției arată că pădurea se păzește de furtul de lemne prin controale la ieșirea din pădure. SUMAL 2.0 risipește resursele de control, direcționându-le ineficient către alerte satelitare false și către măsurarea redundantă, de minim 6 ori a lemnului pe lanțul de punere în valoare, prelucrare și comercializare. Prin această orientare greșită a controlului este amputată capacitatea de acțiune a autorităților exact în zona care contează cu adevărat, la prima introducere pe piață, pe zone de risc, singura care acționează ca mecanism de prevenție.

De asemenea, se arată că suprareglementarea măsurilor pentru combaterea tăierilor ilegale are efecte contrare celor urmărite, conducând la birocrație, corupție și concentrarea pe conformarea formală și nu pe obiective privind buna administrare a pădurilor.

Trebuie subliniată și disproporția uriașă între costurile acțiunilor de pază a pădurilor, respectiv a controlului și rezultatele acestor controale. Conform unui comunicat al Poliției Române, toate acțiunile de control din anul 2020 au condus la „indisponibilizarea” a 80.000 m3 de material lemnos, cu o valoare de 5 milioane de Euro. Cât reprezintă 80.000 m3 raportat la cei 18 milioane m3 exploatați legal anual? Reprezintă 0,5%. Mult sub marja de eroare de 2-4% pentru măsurarea lemnului fasonat, cea mai precisă măsurare!

 

Costurile de implementare sunt enorme pentru sector

Mai trist este că aceeași disproporție o regăsim și la costurile pentru combaterea tăierilor ilegale. Pentru sectorul forestier și industria lemnului, costurile induse de măsurile disproporționate „pentru combaterea tăierilor ilegale” impuse de statul român sunt uriașe:

  • doar telefoanele mobile pentru implementarea SUMAL 2.0 – minim Android 10 si 4 GB RAM – pentru 100.000 utilizatori costă 25 de milioane de Euro!
  • funcționarea la 1/3 din capacitate a sectorului forestier și industriei lemnului, pentru o săptămână, însemnă costuri de 100 de milioane de Euro.
  • măsurarea redundantă a lemnului impusă de SUMAL 2.0 și întregul sistem de suprareglementare, de minim 6 ori, costă minim 2 Euro/m3/ măsurare. Costul pentru sectorul forestier/industria lemnului este de minim 200 de milioane de Euro/an.
  • în prelucrarea lemnului putem avea si 14 operații care trebuie reflectate în SUMAL 2.0 (pentru un producător de frize de parchet, de exemplu), operații care necesită măsurare pentru a fi reflectate on-line în SUMAL, în mod absolut inutil pentru combaterea tăierilor ilegale.

Acestea sunt doar costuri directe ale SUMAL 2.0 .

Arhitectura greșită a SUMAL 2.0, care duce urmărirea trasabilității către industria lemnului, pe lanțul de comercializare și utilizare a lemnului și produselor din lemn, amplifică exponențial costurile.

Normalitatea este să revenim la concentrarea urmăririi trasabilității la prima punere pe piață a masei lemnoase, la sisteme due diligence proprii ale operatorilor economici și la direcționarea controlului pe zone și activități de risc, așa cum prevede EUTR și așa cum este practica în țările europene.

Argumentarea pe larg a celor menționate se regăsește într-o petiție online, care poate fi accesată folosind butonul de mai jos:

Cătălin Tobescu, președintele Asociației Industriei Lemnului – Prolemn, a subliniat că: „Pentru industria lemnului, tăierile ilegale reprezintă pierderi economice induse de suprareglementare, de costul mare al administrației silvice din România comparativ cu țările europene, de concurență neloială pentru operatorii economici care se străduiesc să respecte legislația, din partea celor care nu o respectă. Reprezintă costuri de certificare și de audit al provenienței legale, pierderi de contracte pe piețele externe din cauza deficitului de imagine. Ne dorim, la modul cel mai sincer, măsuri eficiente de combatere a tăierilor ilegale, care să elimine lemnul fără proveniență legală din piață, conducând la un mediu economic competitiv, corect. Industria lemnului este o industrie performantă, care furnizează economiei bioproduse bazate pe o resursă regenerabilă, lemnul, contribuind în același timp la combaterea schimbărilor climatice.”

Aurica Sereny, președintele Asociației Producătorilor de Mobilă din România, a declarat: „Cerem ca SUMAL 2.0 să funcționeze la prima punere pe piață, așa cum prevede și Directiva Europeană. Sistemul actual încarcă activitatea operatorilor economici cu costuri suplimentare foarte mari. Mai mult decât atât, experiența primelor 9 zile de funcționare ne-a arătat că sistemul, așa cum este acum, blochează aprovizionarea cu lemn și mărește costurile de fabricație ale mobilierului. Altfel, SUMAL 2.0 trebuia să intre în vigoare demult, ca să nu mai fim acuzați noi, producătorii de mobilă, că este posibil să folosim lemn din tăieri ilegale. Lemnul și materialele lemnoase (tocătură, rumeguș) se pot fura din pădure sau pe durata transportului, până la primul depozit unde se măsoară corect, după aceea devenind o marfă care se comercializează și se prelucrează mai departe, în diferite produse, inclusiv mobilă.”

Această petiție este susținută de:

Și de către semnatarii petiției online menționate.