Consultare publică la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor: Implementarea proiectului SUMAL 2.0 în forma actuală ar conduce la blocaje și probleme pe piața lemnului

Începând cu ora 18.00, au participat la întâlnirea cu dl. Ministru o delegație compusa din:

• István Tőke – Președintele Executiv al Federației Proprietarilor de Păduri și Pășuni  din Romania – Nostra Silva
• Ciprian Muscă – Președintele Asociația Forestierilor din Romania.
• Cătălin Tobescu – Președintele Asociației Industriei Lemnului – Prolemn.

În forma actuală, SUMAL 2.0 ar conduce la blocaje pe piața lemnului

D-nii Cătălin Tobescu și István Tőke au prezentat un document de poziție comun al celor două organizații reprezentate, Nostra Silva și Prolemn, în care se subliniază că implementarea proiectului SUMAL 2.0 în forma actuală ar conduce la foarte multe blocaje și probleme pe piața lemnului, între care sintetizăm pe cele cu impact negative major:

• Transparența publică a traseului fiecărui transport de materiale lemnoase conduce la o încălcare a secretului comercial, practic toata lumea va putea vedea toți furnizorii și beneficiarii tuturor operatorilor economici. Este o distrugere a concurenței, a portofoliilor de clienți construite în timp, etc.
• Condiționarea emiterii de avize, în prelucrarea lemnului, de existența stocului pe sortimentul respectiv va conduce la obligarea operatorilor economici de a păstra stocuri cu volume corespondente periodicității raportării în SUMAL. Pentru sortimentele secundare (rumeguș, tocătură, lăturoaie, deșeuri) la care adesea nu există stocuri, livrarea fiind continuă, va apărea obligativitatea unor raportări cu periodicitate crescută, pentru a „crea” stocuri în SUMAL. Operatorii economici mici nu vor face față birocrației și vor fi extrem de expuși greșelilor, vor avea nevoie de un operator în SUMAL permanent. Un cost insurmontabil.
• Pe segmentul vânzării către populație de lemn de foc de la pădure sau din depozite, de deșeuri din prelucrare sau din cherestea, va apărea obligativitatea tipăririi avizelor de transport cu imprimante portabile. Mulți vor renunța la comerțul cu materiale lemnoase din cauza birocrației, iar piața se va restrânge.
• Pentru industria construcțiilor, birocrația înregistrării fiecărui șantier de construcții ca depozit SUMAL + înregistrarea ca profesionist va conduce fie la utilizarea în loc de cherestea a OSB-ului sau alte panouri compozite, fie la utilizarea cherestelei la negru sau pe persoană fizică. În loc de mai multa transparentă, se va distruge piața și se va încuraja piața neagră.
• Urmărirea tocăturii și rumegușului în SUMAL, cu recepție în tone dar unități de măsură convenționale în metri steri, cu coeficienți de transformare standardizați, conduce la distorsionarea majoră a realităților scriptice fată de volumele reale transportate. Aceeași tocătură, dacă este de la pădure, din crengi, poate avea un coeficient real de 0,1-0,16, dacă este din lăturoaie poate fi chiar 0,4! Scriptic, în SUMAL, se lucrează cu coeficientul unic de 0,35, rezultând diferențe chiar și de la simplu la dublu scriptic față de faptic!
• Transformarea cvasitotalității transportatorilor în profesioniști SUMAL va conduce la apariția de depozite temporare pentru toate situațiile de achiziții de materiale lemnoase, cu birocrația indusă de operarea unei depozit de materiale lemnoase pentru o simplă achiziție de lemn de foc, de exemplu, blocând activitățile.

Pe scurt:

• SUMAL va restricționa accesul proprietarilor de păduri la uzufructul proprietății lor.
• este inaplicabil pentru comercializarea lemnului de foc/deșeurilor la populație.
• pentru transportatori, care trebuie să devină profesioniști SUMAL, este un coșmar.
• pentru industria lemnului, în special pentru micii operatori, introduce birocrație și costuri, bariere practic insurmontabile.
• pentru industria construcțiilor și pentru comerțul cu lemn introduce bariere birocratice și costuri administrative absurde care vor distruge cel puțin parțial piața.

Dezbateri: Prolemn susține implementarea SUMAL 2.0 după testare extinsă și după revizuirea HG 497/2020

În dezbaterile care au urmat, dl. Cătălin Tobescu din partea Prolemn a subliniat:

• HG 497/2020 nu respecta temeiurile juridice în baza căruia a fost elaborat actul normativ, respectiv prevederile Codului Silvic și ale Regulamentului european 995/2020 – EUTR. AIL – Prolemn a depus o plângere prealabilă la Minister în data de 18 noiembrie 2020, dar nu a primit nici un răspuns, deși termenul legal de 30 de zile s-a scurs de mult.
• AIL – Prolemn susține implementarea SUMAL, după parcurgerea unei perioade de testare și după revizuirea HG 497/2020, astfel încât sistemul sa devina eficient în combaterea tăierilor ilegale, fără a induce costuri administrative inutile pentru operatorii economici, cu respectarea principiilor EUTR de urmărire a trasabilității la prima punere pe piață a masei lemnoase și ale prevederilor Codului Silvic privind norme simplificate pentru consumul propriu al proprietarului.
• Operaționalizarea SUMAL 2.0 de la 1 februarie nu este fezabila pentru ca nu s-au parcurs etapele obligatorii de testare și revizuire a HG 497/2020 pentru a respecta temeiurile juridice și a deveni aplicabil.

Poziția d-lui Ciprian Musca din partea ASFOR a fost:

• ASFOR susține implementarea SUMAL 2.0 în forma actuala, de la 1 februarie, iar operaționalizarea acestuia să se facă etapizat.

Poziția d-lui Secretar de Stat Gelu Puiu a fost:

• Sistemul SUMAL 2.0 trebuie implementat în forma actuala, de la 1 februarie, corecturile urmând a se face pe parcurs.
• Orice modificare a proiectului SUMAL 2.0 și a HG 497/2020 ar fi perceputa de către opinia publică în sensul unei amputări a funcționalităților și a transparenței, de aceea nu este de dorit.

Poziția d-lui Ministru Tánczos Barna:

• au fost reținute ca fiind pertinente criticile legate de limitarea transparenței astfel încât să nu fie afectat secretul comercial.
• de asemenea, dl. Ministru a confirmat ca a înțeles argumentele legate de necesitatea de a limita urmărirea produselor din prelucrarea lemnului pe lanțul de comercializare și utilizare (de exemplu în industria construcțiilor, mangal, etc).
• dl. Ministru a arătat ca exista cerințe din partea STS de a nu se mai solicita modificări ale specificațiilor, astfel încât eforturile să se concentreze pe stabilizarea arhitecturii actuale.
• dl. Ministru a promis ca va fi transmis în timp scurt un răspuns la plângerea preliminara a Prolemn – procedura declanșată de Asociație pentru atacarea în contencios administrativ a actului normativ – în care sa fie detaliate răspunsuri punctuale la problemele ridicate de către Asociație.
• dl. Ministru a promis că în termen de 2 săptămâni se va desfășura un nou proces consultativ, înainte de operaționalizarea SUMAL, astfel încât sa se evalueze stadiul rezolvării aspectelor ridicate legate de funcționalitățile aplicațiilor și interoperabilitatea modulelor SUMAL.