Este limpede că fenomenul defrișărilor ilegale, vizibil cu ochiul liber și documentat de cei mai onești jurnaliști de investigații a creat o stare de disconfort și chiar tensiune între societate, industria lemnului, ONG-uri și autorități. Dar poate un aspect mai puțin mediatizat este dimensiunea fake news a subiectului. De la ecologie la eco-terorism este doar un pas și, de multe ori, el chiar a fost făcut, spunea în emisiune « Jocuri de putere » jurnalistul Oreste Teodorescu. Adevărații prăduitorii forestieri nu sunt neapărat în fabrici, ci mai degrabă în instituțiile care ar trebui să supravegheze buna gospodărirea pădurilor. La noi, activitățile de administrare a fondului forestier și industria lemnului, în general au fost ținta permanentă a campaniilor de denigrare, fake news și de propagandă.
Iată ce spun sursele oficiale!
𝗠𝗜𝗛𝗔𝗜 𝗗𝗥Ă𝗚𝗔𝗡, 𝗽𝘂𝗿𝘁ă𝘁𝗼𝗿 𝗱𝗲 𝗰𝘂𝘃â𝗻𝘁 î𝗻 𝗠𝗶𝗻𝗶𝘀𝘁𝗲𝗿𝘂𝗹 𝗠𝗲𝗱𝗶𝘂𝗹𝘂𝗶, 𝗔𝗽𝗲𝗹𝗼𝗿 ş𝗶 𝗣ă𝗱𝘂𝗿𝗶𝗹𝗼𝗿:
„România este importator net de buștean. România importă anual peste 2 milioane de metri cubi de lemn și exportă undeva sub 300.000 de mc de buștean. Vorbim aici de buștean, lemn rotund. Lucrul acesta se întâmplă pentru că în România există niște fabrici de procesare a lemnului cu o capacitate foarte mare. Fabricile acestea lucrează într-o piață liberă europeană. Și cel care dictează piața este prețul. În momentul acesta, în Europa Centrală: Germania, Austria, Cehia, Slovacia, există fenomenul doborâturilor de vânt… este uriaș. Acolo există sute de mii, milioane de metri cubi de lemn doborâți de vânt care sunt exploatați, extrași din pădure. (…) Tot lemnul acela vine în România. Noi, până în prezent, 𝗻𝘂 𝗮𝘃𝗲𝗺 𝗻𝗶𝗰𝗶𝘂𝗻 𝘁𝗿𝗲𝗻, 𝗻𝗶𝗰𝗶𝗼 𝗴𝗮𝗿𝗻𝗶𝘁𝘂𝗿ă 𝗱𝗲 𝘁𝗿𝗲𝗻, 𝗰𝗮𝗿𝗲 𝘀ă 𝗳𝗶 𝗽𝗹𝗲𝗰𝗮𝘁 𝗱𝗶𝗻 𝗥𝗼𝗺â𝗻𝗶𝗮 𝗰𝘂 𝗯𝘂ș𝘁𝗲𝗮𝗻. Î𝗻 𝘀𝗰𝗵𝗶𝗺𝗯 𝗮𝘃𝗲𝗺 𝘀𝘂𝘁𝗲 𝗱𝗲 𝘃𝗮𝗴𝗼𝗮𝗻𝗲 𝗰𝗮𝗿𝗲 𝗮𝘂 𝘃𝗲𝗻𝗶𝘁 î𝗻 𝗥𝗼𝗺â𝗻𝗶𝗮, au fost procesate, s-a făcut din ele cherestea, sau furnir, sau pal și după aceea au plecat la export. Adică le-am adus în țară, le-am dat o plus valoare, s-au plătit taxe, s-au plătit impozite, s-au susținut locuri de muncă, după care le-am exportat. Acest lucru a ajutat și la balanța comercială a României.”
𝗣𝗿𝗼𝗳. 𝗗𝗿. 𝗜𝗻𝗴. 𝗢𝗩𝗜𝗗𝗜𝗨 𝗜𝗢𝗡𝗘𝗦𝗖𝗨, 𝗽𝗿𝗼𝗱𝗲𝗰𝗮𝗻, 𝗙𝗮𝗰𝘂𝗹𝘁𝗮𝘁𝗲𝗮 𝗱𝗲 𝗦𝗶𝗹𝘃𝗶𝗰𝘂𝗹𝘁𝘂𝗿ă 𝗕𝗿𝗮ş𝗼𝘃:
„În ultimul an, la nivel național s-a recoltat mai puțin de 60% din posibilitatea reală de recoltă fixată de planurile de management ale pădurii. Asta înseamnă că o foarte mare cantitate de lemn a rămas în pădure. De asemenea, prețul lemnului a scăzut extraordinar de mult tocmai datorită acestei presiuni exercitate de un surplus de masă lemnoasă pe piața intra-comunitară, datorat doborâturilor uriașe de arbori din Vestul Europei. Există presiunea aceasta pentru că au trecut mai bine de doi ani de când s-au întâmplat aceste doborâturi iar acel lemn trebuie valorificat, altfel putrezește, dar mai mult decât atât, creează pericolul de a infecta și pădurile rămase în picioare în aceste zone, în Germania, Austria, Cehia și alte țări din Vestul Europei. Și noi am avut doborâturi de vânt. Și de aceea avem în pădurile de molid suprafețe care par dezastruoase din punct de vedere al exploatării pădurilor și se vede o mare defrișare. 𝗗𝗲 𝗳𝗮𝗽𝘁 𝘀𝘂𝗻𝘁 𝗽ă𝗱𝘂𝗿𝗶 𝗰𝗮𝗿𝗲 𝗮𝘂 𝗳𝗼𝘀𝘁 𝗱𝗼𝗯𝗼𝗿â𝘁𝗲 𝗱𝗲 𝘃â𝗻𝘁 𝗱𝗲 𝗰𝗲𝗹𝗲 𝗺𝗮𝗶 𝗺𝘂𝗹𝘁𝗲 𝗼𝗿𝗶 ș𝗶 𝗮𝗰𝗲𝘀𝘁𝗲𝗮 𝘁𝗿𝗲𝗯𝘂𝗶𝗲 𝘂𝗿𝗴𝗲𝗻𝘁 𝗲𝘅𝗽𝗹𝗼𝗮𝘁𝗮𝘁𝗲 𝘁𝗼𝗰𝗺𝗮𝗶 𝗽𝗲𝗻𝘁𝗿𝘂 𝗮 𝗻𝘂 î𝗺𝗯𝗼𝗹𝗻ă𝘃𝗶 ș𝗶 𝗿𝗲𝘀𝘁𝘂𝗹 𝗽ă𝗱𝘂𝗿𝗶𝗹𝗼𝗿. Ceea ce trebuie să luăm în considerare este modul de management al pădurilor din România care este unul din cele mai performante din lume, nu numai din Europa. Iar în momentul de față, tocmai datorită acestor căderi de prețuri la nivel european avem administratori de păduri așa cum bine spuneați, în situația falimentară de a avea jumătate din salariu, de a nu primi drepturile salariale, de a nu avea posibilitatea să-și exercite meseria, de a putea administra și păzi pădurea.”
𝗔𝗨𝗥𝗜𝗖𝗔 𝗦𝗘𝗥𝗘𝗡𝗬, 𝗽𝗿𝗲ş𝗲𝗱𝗶𝗻𝘁𝗲𝗹𝗲 𝗔𝘀𝗼𝗰𝗶𝗮ţ𝗶𝗲𝗶 𝗣𝗿𝗼𝗱𝘂𝗰ă𝘁𝗼𝗿𝗶𝗹𝗼𝗿 𝗱𝗲 𝗠𝗼𝗯𝗶𝗹ă:
„Avem competitori foarte puternici și sunt foarte mulți interesați ca industria mobilei din România să nu meargă bine. Am constatat acest lucru în ultimii ani. Când foarte multe firme ne-au sesizat să nu cumpărăm lemn de la Schweighofer, cherestea, sau de la Egger, că este posibil să provină din lemn tăiat ilegal. Deci clienți, parteneri ai noștri, parteneri străini care veneau în România să vadă ce facem. Și acest lucru se datorează unui fapt real. 𝗗𝘂𝗽ă 𝗰𝗿𝗶𝘇𝗮 𝗱𝗶𝗻 𝟮𝟬𝟬𝟳-𝟮𝟬𝟬𝟵, 𝗶𝗻𝗱𝘂𝘀𝘁𝗿𝗶𝗮 𝗿𝗼𝗺â𝗻𝗲𝗮𝘀𝗰ă 𝗱𝗲 𝗺𝗼𝗯𝗶𝗹ă 𝗮 𝗱𝗲𝘃𝗲𝗻𝗶𝘁 𝗺𝗮𝗶 𝗽𝘂𝘁𝗲𝗿𝗻𝗶𝗰ă, 𝗻𝗼𝗶 𝗮𝗺 𝘁𝗿𝗲𝗰𝘂𝘁 𝗱𝗲 𝗽𝗲 𝗹𝗼𝗰𝘂𝗹 𝟮𝟬 î𝗻 𝗹𝘂𝗺𝗲 𝗽𝗲 𝗹𝗼𝗰𝘂𝗹 𝟭𝟭 ș𝗶 𝗱𝗲 𝗽𝗲 𝗹𝗼𝗰𝘂𝗹 𝟭𝟭 î𝗻 𝗲𝘅𝗽𝗼𝗿𝘁𝘂𝗹 𝗽𝗲 𝗨𝗘 𝗽𝗲 𝗹𝗼𝗰𝘂𝗹 𝟱. 𝗔𝗺 𝗱𝗲𝗽ăș𝗶𝘁 ță𝗿𝗶 𝗰𝗮 𝗕𝗲𝗹𝗴𝗶𝗮, 𝗦𝗽𝗮𝗻𝗶𝗮, 𝗔𝘂𝘀𝘁𝗿𝗶𝗮 ș𝗶 𝗻𝘂 𝗹𝗲-𝗮 𝗽𝗹ă𝗰𝘂𝘁 𝗹𝗮 𝗺𝘂𝗹ț𝗶 𝗽𝗮𝗿𝘁𝗲𝗻𝗲𝗿𝗶 𝗮𝗰𝗲𝘀𝘁 𝗹𝘂𝗰𝗿𝘂. 𝗔𝘁𝘂𝗻𝗰𝗶 𝗮𝘂 î𝗻𝗰𝗲𝗽𝘂𝘁 𝘀ă 𝗴ă𝘀𝗲𝗮𝘀𝗰ă 𝘁𝗼𝘁 𝗳𝗲𝗹𝘂𝗹 𝗱𝗲 𝗽𝗿𝗼𝗯𝗹𝗲𝗺𝗲 𝗰𝗮 𝗲𝘅𝗽𝗼𝗿𝘁𝘂𝗹 𝗻𝗼𝘀𝘁𝗿𝘂 𝘀ă 𝗻𝘂 𝗰𝗿𝗲𝗮𝘀𝗰ă î𝗻 𝗰𝗼𝗻𝘁𝗶𝗻𝘂𝗮𝗿𝗲. Și vă dau un exemplu: ani de zile nu am fost primiți la târgul de mobilă de la Bruxelles deși rezervasem spațiul cu 2 luni înainte. Exportul de mobilă a crescut an de an. Este între puținele sectoare care, indiferent de greutățile întâmpinate, ani de zile a crescut și am ajuns … cu ani în urmă aveam 56% din producție mergea la export, acum merge 90% din producție. Dincolo de acest aspect, panicarzii verzi uită o chestie fundamentală pe care tu foarte bine ai adus-o în discuție. Sunt 3,5 milioane de gospodării în România care se alimentează cu foc! Nu, care se încălzește cu lemn. Printre care și instituții din administrația publică! Sunt foarte multe școli, foarte multe grădinițe, foarte multe primării în provincie care se încălzesc pe baza lemnului!”
𝗖Ă𝗧Ă𝗟𝗜𝗡 𝗧𝗢𝗕𝗘𝗦𝗖𝗨, 𝘃𝗶𝗰𝗲-𝗽𝗿𝗲ș𝗲𝗱𝗶𝗻𝘁𝗲𝗹𝗲 𝗦𝗶𝗹𝘃𝗮 𝗡𝗼𝘀𝘁𝗿𝗮, 𝗮 𝗙𝗲𝗱𝗲𝗿𝗮ț𝗶𝗲𝗶 𝗣𝗿𝗼𝗽𝗿𝗶𝗲𝘁𝗮𝗿𝗶𝗹𝗼𝗿 𝗱𝗲 𝗣ă𝗱𝘂𝗿𝗶 ș𝗶 𝗣ăș𝘂𝗻𝗶 𝗱𝗶𝗻 𝗥𝗼𝗺â𝗻𝗶𝗮:
„Așa cum evaziunea fiscală însoțește economia ca un fenomen marginal care trebuie combătut, așa și tăierile ilegale trebuie combătute de instituțiile de control și trebuie eliminate. Dar aș propune să nu mai vorbim doar de tăieri ilegale. Să vorbim de economia forestieră, de industria lemnului, este o industrie bună, o industrie care se bazează pe o resursă regenerabilă și putem să avem în același timp și conservarea biodiversității, putem să avem și servicii eco-sistemice, dar în același timp să beneficiem și de lemn, de produse din lemn și energie din lemn, care este o energie regenerabilă. 𝗔ș 𝘀𝘂𝗯𝗹𝗶𝗻𝗶𝗮 𝗰ă 𝗹𝗲𝗺𝗻𝘂𝗹 𝗲𝘀𝘁𝗲 𝗼 𝗿𝗲𝘀𝘂𝗿𝘀ă 𝗿𝗲𝗴𝗲𝗻𝗲𝗿𝗮𝗯𝗶𝗹ă, 𝗽𝗿𝗼𝘃𝗲𝗻𝗶𝘁 𝗱𝗶𝗻 𝗽ă𝗱𝘂𝗿𝗶 𝗴𝗲𝘀𝘁𝗶𝗼𝗻𝗮𝘁𝗲 𝗱𝘂𝗿𝗮𝗯𝗶𝗹 î𝗻𝘀𝗲𝗮𝗺𝗻ă 𝗼 𝗲𝗰𝗼𝗻𝗼𝗺𝗶𝗲 ș𝗶 𝗼 𝗶𝗻𝗱𝘂𝘀𝘁𝗿𝗶𝗲 𝗽𝗼𝘇𝗶𝘁𝗶𝘃ă. 𝗢 𝗶𝗻𝗱𝘂𝘀𝘁𝗿𝗶𝗲 𝗰𝗮𝗿𝗲 𝗰𝗿𝗲𝗮𝘇ă 𝘃𝗮𝗹𝗼𝗮𝗿𝗲 ș𝗶 𝗯𝘂𝗻ă𝘀𝘁𝗮𝗿𝗲.”
Emisiunea integrala aici
