Săptămâna trecută, reprezentanții Asociației Industriei Lemnului – Prolemn și ai Federației Proprietarilor de Pășuni și Păduri – Nostra Silva au prezentat dlui Tánczos Barna, Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor un document de poziție comun privind evaluarea de mediu a amenajamentelor silvice.
În prezent, în piața lemnului se manifestă o criză acută de resursă de lemn, atât pe segmentul lemnului de foc cât și pentru lemnul utilizat de industrie. Lemnul de foc se comercializează în zona de munte la prețuri de 450-500 lei/m3, în zona de câmpie la prețuri de 5-700 lei/m3 iar la retailerii de lemn de foc paletizat din marile orașe lemnul de foc se regăsește la prețuri de 8-900 lei/m3.
Aceste prețuri foarte ridicate ale lemnului de foc au dus la direcționarea resursei de lemn industrial către lemn de foc, fără sortare, conducând la dificultăți majore de aprovizionare cu resursă a industriei lemnului. Marea majoritate a firmelor din industria lemnului lucrează la 25-50% din capacitate, fiind semnalate și cazul a numeroase unități care opresc producția și nu mai pot onora contractele în curs.
În aceste condiții, cauzele care au condus la această situație și măsurile urgente care se impun necesită o analiză imediată.
În opinia noastră, cauzele principale sunt următoarele:
- Dificultatea marcărilor pe proprietățile forestiere mici și în vegetația forestieră din afara fondului forestier. După cum am avertizat încă din primăvară, sistemul SUMAL 2.0 a îngreunat punerea în valoare a masei lemnoase în aceste categorii de proprietăți. Pentru o recoltare legală a 5 m3 de material lemnos de către un proprietar de pădure, la care acesta are dreptul legal, proprietarul trebuie să meargă la ocol, să depună o cerere de marcare, să plătească un tarif de pază care poate ajunge la 260 lei/ha, iar personalul silvic trebuie să facă minim 4 drumuri în teren: pentru marcarea propriu zisă, pentru emitere autorizație-predare parchet-stabilire rampă, pentru reprimire și pentru emiterea documentelor de transport, adăugându-se multe alte costuri. Procedura este atât de greoaie, încât administrația silvică reușește doar parțial să presteze aceste servicii silvice. Rezultat: blocarea recoltării legale a masei lemnoase de pe o suprafață de minim 700.000 ha mici proprietăți și peste 500.000 ha vegetație din afara fondului forestier. De pe această suprafață ar putea să fie recoltat legal un volum de minim 5.000.000 m3 masă lemnoasă, dar în acest moment se recoltează maxim 1.000.000 m3, cu rezultat în crearea unui deficit artificial de resursă. Modificarea HG 497/20220 este un bun prilej de simplificare a acestei proceduri.
- Evaluarea de mediu a amenajamentelor silvice, care a blocat în cvasitotalitate aplicarea amenajamentelor silvice care ar fi trebuit să intre în vigoare în anul 2021. Efectul este blocarea administrării a 10 % din pădurile României, a doua cauză majoră a unui deficit artificial de resursă în piață.
- Decapitalizarea sectorului de exploatare a lemnului și deficitul de forță de muncă. Situația este agravată de costurile administrative ridicate determinate de excesul de reglementare din sector .
În acest context, considerăm că procedurile de revizuire a amenajamentelor (OM 1946/2021) și de aplicare a evaluării de mediu a amenajamentelor silvice (OM 1947/2021) vor produce blocaje suplimentare.
Pe fond, apreciem că ar trebui analizate trei situații distincte:
1. Amenajamente care se aplică doar cu parcurgerea Conferinței a II-a – aviz CTAS.
Exact aceasta este speța reclamată prin procedura de infringement. Am fost surprinși să aflăm că Ministerul nu a făcut nimic de la declanșarea procedurii de infringement, deși au trecut aproape 2 ani de atunci (o notificare a titularilor amenajamentelor, cu termen de conformare), pentru corectarea acestei situații.
Perpetuarea acestei situații va conduce la menținerea unei implementări neadecvate a directivei privind evaluarea de mediu, cu posibila continuare a procedurii de infringement.
2. Amenajamente care au emis un act de reglementare de mediu, au aviz de mediu și sunt aprobate prin ordin de ministru.
Considerăm că aceste amenajamente sunt legal aprobate, iar revizuirea retroactivă a acestora nu are nici un temei juridic. Acest punct de vedere a fost transmis către Minister prin documente de poziție comune ale organizațiilor din sector și a fost expus la toate consultările publice organizate de Minister.
Preluăm din punctul de vedere comun transmis de către organizațiile profesionale din sector în luna septembrie 2021:
Amenajamentele silvice pentru care s-a obținut actul administrativ de mediu și care au fost aprobate prin ordin de ministru au fost adoptate cu respectarea prevederilor legale naționale.
Codul Civil prevede în mod clar la art. 22 faptul că „Dispozițiile legii noi (n.n. în cazul de față Normele) se aplică tuturor actelor încheiate după intrarea sa în vigoare.”
Așadar, amenajamentele silvice deja adoptate în mod valabil potrivit legii în vigoare la data adoptării acestora, pentru care a fost obținută aprobarea din partea autorităților de mediu, au obținut avizul CTAS din cadrul MMAP, și au fost aprobate prin ordin de ministru al MMAP nu pot fi supuse niciunei modificări ca urmare a adoptării unui act normativ nou.
Nici măcar în jurisprudența CJUE nu s-au identificat situații în care să se dispună suspendarea în masă a unor planuri care au parcurs toate etapele și procedurile prevăzute de lege.
Obligația de a notifica autoritatea competentă pentru protecția mediului pentru revizuirea amenajamentelor silvice într-un termen atât de scurt (3 și 9 luni de la intrarea în vigoare a Normelor), fără a se face o analiză a capacității autorităților și factorilor implicați de a parcurge în paralel procedura în termenul cel mai scurt și cu respectarea termenelor legale, va duce la termene extrem de lungi de finalizare a procedurilor, cu consecințe grave asupra sectorului silvic.
3. Amenajamente noi.
Menționăm că cea mai mare parte a amenajamentelor silvice care trebuiau să intre în vigoare în 2021 sunt blocate în procedurile de evaluare adecvată de mediu, ceea ce ne conduce la o abordare pesimistă privind termenele realiste pentru finalizarea acestei proceduri pentru amenajamentele noi.
În plus, prin OM 1946/2021, sunt introduse cerințe noi: să se prezinte în Conferința I harta speciilor și habitatelor în sistem GIS, informații pe care proprietarii și firmele de amenajare nu le au. Nici măcar autoritățile nu le dețin, căci abia jumătate din Siturile Natura 2000 au planuri de management și acelea fără informații solicitate. Informațiile nu sunt publice și sunt puse cu mare dificultate la dispoziție către ANANP. Cunoaștem cazuri concrete în care corespondența pentru obținerea acestor informații a durat 9 (nouă) luni!
Pe fond, considerăm că obligația de parcurgere a procedurii „lungi”, cu evaluare adecvată și raport de mediu pentru toate amenajamentele care se suprapun parțial sau total pe un sit Natura 2000, este o suprareglementare, în condițiile în care amenajamentele silvice preiau automat zonarea funcțională impusă de planurile de management ale siturilor. Evaluarea impactului ar trebui să se facă la nivel de Sit Natura 2000, pe categorii de lucrări, nu la nivel de arboret, cu concluzia evidentă că lucrările silvice conform normelor silvice nu au impact semnificativ de mediu.
Practica curentă a evaluării de mediu a amenajamentelor silvice conduce la constatarea că aceasta este o procedură formală, care nu schimbă practic nimic în fundamentarea lucrărilor silvice. Durează minim 8 luni de zile dar poate dura și ani de zile, datorită lipsei de expertiză a instituțiilor publice implicate. În cvasitotalitatea cazurilor, normele de amenajare sunt mai restrictive decât planurile de management ale ariilor protejate.
Menționăm și discriminarea proprietarilor de păduri care au făcut eforturi pentru a întocmi amenajamente silvice. Măsurile luate de Minister vor conduce la diminuarea suprafețelor care au amenajamente silvice sau chiar la destructurarea formelor asociative existente!
Față de aceste situații expuse, propunem:
- Simplificarea procedurilor de punere în valoare pe micile proprietăți și pentru vegetația din afara fondului forestier – modificarea HG 497/2021.
- Susținerea de către Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a unei finanțări corecte a sectorului forestier prin Planul Național Strategic 2023-2027, cu introducerea unor măsuri de compensații pentru pădurile incluse în situri Natura 2000, de finanțare a accesibilizării fondului forestier, de investiții în tehnologie, de exploatare prietenoasă cu mediul și de creare a infrastructurii pentru valorificarea masei lemnoase în formă fasonată.
- Notificarea titularilor amenajamentelor silvice care nu au parcurs procedura de evaluare de mediu pentru a iniția parcurgerea procedurii în cel mai scurt timp, cu termen de conformare.
- Modificarea OM 1947/2021 în sensul eliminării obligativității revizuirii amenajamentelor pentru titularii amenajamentelor care au parcurs o procedură de evaluare de mediu.
- Publicarea de către ANANP a unei hărți GIS pentru toate siturile Natura 2000, cu speciile și habitatele protejate precum și măsuri de conservare unitare la nivel național pentru fiecare specie și habitat.
- Identificarea generică, la nivel național, a lucrărilor silvice care pot avea un impact de mediu negativ semnificativ, și doar pentru amenajamentele noi care cuprind astfel de lucrări să se reglementeze parcurgerea unei proceduri cu evaluare adecvată și raport de mediu (poate fi la nivel de normă internă).
- Inițierea unor măsuri administrative urgente pentru trainingul și creșterea numărului de evaluatori de mediu specializați pe problematica evaluării de mediu a amenajamentelor silvice.
- Instruirea personalului de la ANANP și APM-uri privind problematica evaluării de mediu a amenajamentelor silvice. Comisiile de lucru trebuie să fie numite permanent, cu ședințe periodice (după modelul CTAS), nu pentru fiecare amenajament.
- Verificarea cauzelor blocajelor evaluării de mediu a amenajamentelor silvice care au început această procedură în 2021 și luarea de măsuri imediate de deblocare.
- Constituirea unui grup operativ la nivelul Ministerului, cu participarea părților implicate și interesate, respectiv reprezentanți ai proprietarilor de păduri, ai administrației silvice, ai industriei lemnului, ai firmelor de amenajare, APM-uri, ANANP, Gărzi Forestiere, pentru monitorizarea implementării unui plan de măsuri coerent pentru fluidizarea evaluării de mediu a amenajamentelor silvice.