În urma dezbaterii organizate la Brașov, în 18 februarie, cu tema „Prevederile noului Cod silvic (Legea 331/2024) și cerințele unei gestionări durabile a fondului forestier național al României”, Academia Română – Secția de științe Agricole și Silvice – Comisia de Științe Silvice, Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” – Secția de Silvicultură, Universitatea Transilvania din Brașov – Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere și Institutul de Cercetare Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea”, solicită, într-un document asumat transmis către toate forurile de conducere, reanalizarea de urgență a Codului Silvic.
Astfel, instituțiile solicită:
- dispunerea demersurilor legale necesare modificării, în regim de urgență, a articolelor din lege care blochează activitatea de amenajare a pădurilor și pe cale de consecință și gestionarea adecvată a pădurilor României.
- să se dispună reanalizarea întregului conținut al Codului silvic, astfel încât să se obțină o lege cu prevederi suple, clare, coerente și stabile, care să permită o gestionare durabilă a pădurilor României, deziderat avut în vedere încă de la inițierea procedurilor de elaborare a Proiectului de Nou Cod silvic.
Conform documentului transmis,
Analizele de detaliu prezentate și intervențiile participanților au evidențiat existența în Legea nr. 331/2024 a numeroase prevederi care sunt contradictorii, încalcă drepturile de proprietate și de asociere, nu pot fi aplicate în termenele prevăzute, blochează activitatea de gospodărire a pădurilor României și vor genera, pe ansamblu, efecte negative majore, atât în plan economic cât și în menținerea stării de sănătate a acestora. Argumentele care vin să justifice aceste afirmații sunt prezentate în documentul anexat (Sinteza dezbaterii din data de 18 februarie – Brașov, 2025).
O dovadă certă că prevederile evidențiate în dezbatere sunt de natură să perturbe grav activitatea din silvicultură este legată de faptul că la nici 2 luni de la publicare în Monitorul Oficial, peste 1000 amenajamente silvice nu pot fi aprobate, blocând executarea lucrărilor silviculturale necesare în păduri situate pe o suprafață de peste un milion de hectare. Asemenea blocaje se produc în prezent și în activitatea din unele domenii de importanță strategică națională (construirea autostrăzii A0 și a drumului expres București – Alexandria sau modernizarea centurii Capitalei).
În documentul sinteză al dezbaterii din data de 18 februarie 2025 la Brașov se arată că:
- doar 48 de articole din cele 168 ale noului Cod Silvic se regăsesc în forma elaborată de către consorțiul consultativ, acesta fiind modificat de fond pe parcursul procedurilor legislative.
- numeroase prevederi – unele cu un conținut eminamente tehnic – sunt inaplicabile pe termen scurt, blochează activitatea de gospodărire a pădurilor și vor genera, pe ansamblu, efecte negative majore contrare celor preconizate de legiuitor, atât în plan economic, cât și în menținerea stării normale a acestora. Menționăm că analiza întreprinsă nu a avut în vedere prevederile incluse în titlurile VII și VIII, referitoare la răspunderi, sancțiuni, respectiv – evaluarea pagubei și a prejudiciului forestier.
Între prevederile supuse unei evaluări critice se regăsesc:
- încălcarea dreptului de proprietate, prin accesul liber în păduri, recoltarea produselor nelemnoase fără acordul proprietarilor, reglementarea necorespunzătoare a modalităților de acordare a compensațiilor pentru restricțiile prevăzute în amenajamentele silvice.
- extinderea fără fundamentare și cu efecte blocante, începând cu anul 2025, a perioadei de valabilitate a unui amenajament silvic de la 10 ani, cât este în prezent, la 20 de ani.
- instituirea unui inutil instrument de planificare – „plan de gestionare durabilă a pădurilor cu o valabilitate de 20 ani, elaborat la nivel regional”. Amenajamentul silvic este instrumentul de planificare a gospodăririi pădurilor.
- obligativitatea modificării inutile a amenajamentelor silvice în vigoare sau aprobate anterior, care contravin prevederilor acestei legi; prevedere care nu va putea fi respectată în termenul prevăzut (12 luni), astfel că blocarea gestionării pădurilor va fi o certitudine;
- supunerea amenajamentelor silvice unor proceduri de evaluare și control excesive, birocratizate, care nu au alt efect decât o întârziere a aprobării acestora cu până la 2 ani, blocând astfel executarea lucrărilor silviculturale în fondul forestier național, cu implicații majore atât în plan economic, dar mai ales în menținerea pădurilor în starea necesară realizării obiectivelor ecologice, sociale și economice;
- supra-reglementarea conflictului de interese și a stării de incompatibilitate pentru personalul silvic, cu prevederi neîntâlnite la nicio altă categorie socio-profesională;
- obligativitatea ca lemnul recoltat din proprietatea publică să fie valorificat, din depozite, ca lemn fasonat în proporție de cel puțin 50% în anul 2025 și de cel puțin 70% începând cu anul 2030.
Vă invităm să parcurgeți cele două documente în forma originală: