Indicii producției industriale pentru lunile ianuarie și februarie arată o scădere de producție la nivelul întregii industrii a lemnului față de lunile corespondente din anul anterior. Cifrele Institutului Național de Statistică relevă o decelerare accentuată a producției.
Scăderile sunt semnificative – aproximativ 5% în industria de prelucrare primară a lemnului și 12% în industria mobilei.
Datele furnizate de INS sunt îngrijorătoare. Foarte probabil, declinul producției industriale s-a amplificat în luna martie și va continua și în lunile următoare, dacă nu se face nimic pentru eliminarea deficitului artificial de resursă pe termen scurt. Politicile publice trebuie adaptate realităților din teren, prin mecanisme consultative reale, rapide și eficiente, pentru a susține acest sector vital al economiei naționale.
Cum s-a ajuns la această scădere de activitate? Vă prezentăm o analiză în exclusivitate!
Reducerea artificială a resursei de lemn din piață a condus la prețuri ale resursei de lemn în România rupte de evoluțiile de pe piețele internaționale și blocaje în aprovizionarea cu resursă a industriei lemnului, cu efect în reducerea producției.
O trecere în revistă a evoluțiilor pe piețele internaționale – cu focus pe segmentul rășinoaselor, care au ponderi mult mai mari pe piețele internaționale – pune în evidență un decalaj între țara noastră și piețele internaționale, care se resimte la nivelul producției industriale.
Factorii care influențează în acest moment evoluțiile internaționale:
- Dispariția treptată a excedentului de lemn rotund din piață cauzat de gradațiile gândacilor de scoarță din Europa Centrală.
- Blocajele importului de lemn și produse din lemn din Rusia, Ucraina și Belarus, induse de războiul din Ucraina.
- Blocaje de aprovizionare pe piața americană.
- Costuri crescute de transport și asigurare din Marea Neagră.
- Descreștere a activității de construcții, cauzată de scăderea puterii de cumpărare, explozia prețurilor materialelor de construcții, creșterea dobânzilor.
- Creștere a utilizării biomasei pentru energie, în contextual crizei de aprovizionare cu petrol și gaze.
Cum se reflectă acești factori de influență în evoluția prețurilor pe principalele piețe?
În afara fluctuațiilor mari de pe piața SUA, piață care revine rapid către nivele de bază și care poate să coboare către nivele foarte scăzute în lunile următoare (așa cum s-a întâmplat și anul trecut), piețele internaționale de cherestea nu au avut fluctuații spectaculoase în ultimele luni.
Amplitudinea variațiilor prețurilor bușteanului este mult mai mică.
Pe piața germană, care este vârful din punct de vedere al prețurilor din Europa, prețurile abia se apropie de nivelul prețurilor anului 2015, anterior apariției gradațiilor gândacilor de scoarță.
Avem deci prețuri de maxim 110 de Euro/m3 la drum auto forestier în Germania pentru bușteanul de rășinoase. La cherestea, prețuri mediane de 320-340 USD/m3, cu prețuri mai mici pe nordul Africii, la nivelul median în China și puțin mai ridicate în țările din Golf, dar cu specificații de calitate mai ridicate.
Paradoxul românesc: prețuri de 700 lei/m3 pe picior, de 900 lei/m3 bușteanul de gater și de 1.400 lei/m3 la cheresteaua de rășinoase
În mod evident, evoluțiile prețurilor de pe piața internă sunt complet dezarticulate față de piețele internaționale.
La rășinoase, avem prețuri la bușteanul de gater în jurul valorii de 180 de Euro/m3, cu 60% mai ridicate decât în Germania!
Deși prețul la buștean este în România atât de ridicat, prețurile de export pentru cheresteaua din România sunt prețurile piețelor arabe în principal: 320 USD/m3 în portul Constanța, ca preț median.
În urma unei consultări extinse cu membrii săi și cu reprezentanți ai altor companii din industrie, Asociația Industriei Lemnului – Prolemn a identificat principalele cauze și a subliniat măsurile pe termen scurt, mediu și lung care ar trebui luate pentru a depăși criza de resurse.
Printre cauzele majore care au condus la deficitul artificial de resursă din piața internă:
- Implementarea sistemului SUMAL 2.0 la 1 februarie 2021, cu blocajele temporare induse de problemele de funcționalitate și efectele sistemice pe termen lung prin îngreunarea procedurilor de punere în valoare a masei lemnoase pe micile proprietăți și în vegetația forestieră din afara fondului forestier național.
- De asemenea, au fost îngreunate importurile, prin obligativitatea de a emite avize înregistrate în SUMAL 2.0 la transbordarea de la transport naval la transport auto sau pe cale ferată, cu măsurarea piesă cu piesă a întregului volum, operațiune imposibilă de organizat logistic în porturi.
- apariția reglementărilor privind evaluarea de mediu a amenajamentelor silvice – prin modificarea Codului Silvic – și a ordinelor privind revizuirea evaluării de mediu a amenajamentelor silvice, cu blocajele de lungă durată a aplicării unor amenajamente silvice și implicit , afectarea resursei de masă lemnoasă pusă în piață.
- reducerea volumului de masă lemnoasă pus în piață de către RNP – Romsilva, ca urmare a strategiei de tranziție la lemn fasonat, cu reducerea aproape la jumătate a ofertei de lemn pe picior și întârzieri ale contractării prestațiilor de exploatare de lemn fasonat, cu efect în apariția unui deficit de masă lemnoasă pe piața lemnului.
Măsuri necesare pentru normalizarea pieței
- Măsuri cu impact imediat, pe termen scurt:
- aprobarea unei cote anuale de recoltă de masă lemnoasă de către Consiliul de Administrație RNP – Romsilva la nivelul posibilității stabilite de amenajamentele silvice, de 11-13 milioane metri cubi, conform prevederilor Regulamentului de valorificare a masei lemnoase.
- oferirea imediată în piață, ca masă lemnoasă pe picior, a resursei de lemn programată a fi pusă în piață ca lemn fasonat, în condițiile parcurgerii procedurilor de contractare a prestațiilor de exploatare fără a fi adjudecate.
- Măsuri pe termen mediu:
- repunerea în dezbatere publică a proiectului de modificare a HG 497/2020 pentru aprobarea Normelor referitoare la proveniența, circulația și comercializarea materialelor lemnoase, astfel încât să fie respectate principiile EUTR 995/2010:
- să nu fie îngreunată activitatea economică cu sarcini administrative excesive.
- trasabilitatea să fie urmărită în principal la prima punere pe piață a masei lemnoase, cu orientarea controlului pe zone și activități de risc.
- să fie încurajată conformarea voluntară, prin implementarea de sisteme due diligence proprii ale operatorilor economici. Sistemul SUMAL 2.0 trebuie să reprezinte o bază pentru susținerea sistemelor proprii ale operatorilor economici.
- să existe norme separate pentru consumul propriu al micilor proprietari, conform prevederilor Codului Silvic.
- modificarea Ordinelor de ministru 1946 și 1947/2021, privind evaluarea de mediu și revizuirea evaluării de mediu a amenajamentelor silvice, astfel încât procedura să fie fluentă și să nu conducă la blocaje în aplicarea amenajamentelor silvice, cu afectarea resursei de lemn disponibilă în piață.
- Măsuri pe termen lung:
- dezvoltarea unei strategii forestiere naționale și urmărirea implementării acesteia, cu obiectivul de a valorifica potențialului sectorului pădure-lemn de a susține concomitent creșterea economică bazată pe bio-resursa regenerabilă și urmărirea obiectivelor de mediu, cu urmărirea principiilor de utilizare în cascadă a resursei de lemn și obiective de maximizare a efectului de substituție al produselor din lemn și al biomasei utilizate ca sursă de energie pentru alte produse cu amprentă ecologică mult mai mare.
- implementarea unui sistem de valorificare a masei lemnoase care să prioritizeze accesul la resursă pentru operatorii economici care adaugă cea mai valoare economică, socială și de mediu resursei de lemn, proporțional cu consumul de masă lemnoasă din anul anterior- a se vedea modelul polonez.