Este cu siguranță o provocare să asigurăm securitatea energetică în sezonul rece pentru cele 3,5 milioane de gospodării care depind de lemn de foc, dar o soluție de avarie pe termen scurt nu trebuie să ne distragă atenția de la strategiile pe termen lung, cu impact mult mai profund asupra întregii societăți românești. Asociația Industriei Lemnului – Prolemn propune o dezbatere care să aducă împreună autoritățile și comunitatea de afaceri din industrie pentru o fructificare strategică a potențialului verde al României.
Sprijinul anunțat de Guvern pentru subvenționarea prețului lemnului de foc cu 150 lei/mc poate fi o gură de aer pentru o mare parte din populația țării, dar este și o intervenție artificială în piața lemnului, în condițiile în care nu se adoptă și măsuri pentru creșterea disponibilității masei lemnoase cu proveniență legală în piață. Creșterea consumului de lemn de foc de către populație – stimulată de ieftiniri artificiale – conduce implicit la reducerea disponibilității pentru industrie. Ca atare, are potențialul de a conduce la dezechilibre majore, care afectează o industrie vitală pentru România.
Mai mult, există mecanisme administrative care direcționează resursa de lemn de foc prioritar către comunitățile din zone bogate în păduri, lăsând foarte puțin lemn pe piața liberă, pentru a fi direcționat în zonele puternic deficitare în păduri. Acestea conduc la o explozie a prețului lemnului de foc pe piața liberă. Cu cât este mai puțin lemn de foc disponibil pe piața liberă, se dezechilibrează cererea și oferta iar prețul crește artificial, afectând direct și prețurile resursei cu care se aprovizionează industria lemnului.
Așa cum s-a văzut deja de la începutul acestui an, punerea în competiție și prioritizarea prin politici publice a consumatorilor casnici față de utilizările industriale ale resurselor creează dezechilibre economice majore. Astfel industria înregistrează un deficit artificial de materie primă și costuri ridicate, balanța comercială se înclină spre importuri costisitoare, urmează reduceri ale capacităților de producție, șomaj, subdezvoltare. Discuția nu este doar teoretică – a se vedea reducerea activităților din județul Suceava ale unuia dintre cei mai mari procesatori de lemn din România.
Paradoxal, industria lemnului reprezintă principalul – dacă nu singurul – motor economic al multor comunități dependente de lemn de foc pentru încălzire.
În aceste zone, fabricile de lemn sunt veritabile „fabrici de pâine” – sectorul forestier și industria lemnului mențin peste 142.000 de locuri de muncă directe. Iar impactul sectorului pădure-lemn asupra economiei și societății românești în ansamblul ei este considerabil. Industriile bazate pe lemn contribuie cu 3,5% la formarea Produsul Intern Brut al României și reprezintă 16% din cifra de afaceri cumulată a tuturor ramurilor industriale din România.
Nevoile industriei sunt nevoi ale societății. Nu trebuie să le punem în opoziție cu nevoile populației.
Pentru ilustrare suplimentară, să vedem ce se întâmplă în alte industrii în urma intervențiilor pe piața energiei și gazului. Un exemplu este piața îngrășămintelor. Azomureș a oprit producția din primăvară, pentru că devenise nerentabilă la prețurile gazului de pe piața liberă din România. Piața îngrășămintelor a devenit dependentă de importuri, mare parte din țări vecine nouă. Prețurile îngrășămintelor și importurile s-au majorat deja de trei ori. Aceste prețuri se traduc în costuri pentru agricultură, în prețurile producției agricole și apoi la populație.
Dar oprirea Azomureș are ca rezultat și șomaj și creșteri ale importurilor, cu efect în dezechilibrarea balanței comerciale (1 miliard de Euro doar din îngrășăminte), împrumuturi scumpe ale statului pe termen lung.
Similar funcționează balanța și pe lemn, oscilând între utilizarea industrială a lemnului, prin care se realizează produse cu valoare adăugată superioară, și destinația de lemn de foc a resursei. Iar balanța este dezechilibrată prin măsurile de direcționare a resursei prioritar către lemn de foc, cu prețuri controlate la niveluri artificial de mici – a se vedea prețurile de vânzare a lemnului de foc către populație practicate de RNP Romsilva și de UAT-uri.
Această balanță se va dezechilibra și mai mult prin implementarea măsurii de acordare a unui ajutor de 150 lei/mc de lemn de foc achiziționat de populație. De ce este nevoie de un ajutor de 150 lei/mc lemn de foc pentru cei care achiziționează lemnul de foc la prețuri foarte mici, de 200-250 lei/mc, prețurile cu care vând RNP Romsilva și UAT-urile? Subvenția ar trebui să meargă doar la cei care nu au acces la resursa ieftină, altfel cei care cumpără acum ieftin vor cumpăra și mai ieftin, iar cei care cumpără deja foarte scump vor cumpăra și mai scump: vom asista la o creștere în cascadă a prețului lemnului de foc pe piața liberă.
Există însă mecanisme economice sănătoase ce pot conduce la diminuarea prețurilor.
Cum valorificăm potențialul verde al biomasei în România?
În primul și primul rând, RNP Romsilva și UAT-urile pot scoate în mod legal și sustenabil mai mult lemn pe piață. Astfel oferta va echilibra cererea, iar prețurile finale pot fi ținute la un nivel acceptabil pentru populație. România exploatează legal aproximativ 18-20 milioane mc de lemn anual, dar posibilitatea totală, sustenabilă, stabilită prin amenajamente silvice, este de 25-26 milioane mc.
Trebuie așadar asumate măsuri concrete pentru a pune mai multă resursă de lemn în piață. Susținerea sectorului forestier și investițiile sunt în continuare foarte reduse – alocări mici în Planul Național Strategic și PNRR. Mai mult, avem blocajele cunoscute în mobilizarea resursei: evaluarea de mediu a amenajamentelor silvice, birocrația SUMAL pentru marcările la persoane fizice și vegetație din afara fondului forestier, decizii administrative de trecere la lemn fasonat la RNP Romsilva fără capacitatea de a pune resursa în piață, lipsa finanțărilor. Toate acestea trebuie abordate realist, într-un orizont cu deschidere largă, care să țină cont de nevoile populației și de nevoile societății.
Opțiunile strategice, care vor susține un sector vital al economiei naționale pe termen lung, vor include nu doar mobilizarea crescută a biomasei lemnoase, ci și creșterea eficienței energetice.
Consumul de lemn de foc în gospodării este în acest moment extrem de ineficient, cu randamente energetice de aproximativ 30%, când știm că randamentele pot fi de peste 90% în cazul utilizării în cogenerare energie electrică și termică.
Energia bazată pe resursa de lemn – energie termică preponderent – reprezintă deja peste 60% din energia regenerabilă produsă în România, de peste 5 ori mai mult decât energia electrică produsă actual din surse eoliene și solare.
Potențialul energetic al biomasei este evaluat, în strategia energetică a României recent relansată în dezbatere, la un total de 318.000 TJ/an, având un echivalent de 7,6 milioane TEP (tone echivalent petrol). Acest potențial rezultă din:
- deșeuri agricole (cereale, tulpini de porumb, resturi vegetale de viță de vie, etc) – 63%;
- reziduuri din exploatări forestiere şi lemne de foc – 16%;
- reziduuri din ferme zootehnice – 8%;
- deșeuri de lemn – rumeguș şi alte resturi de lemn rezultate din prelucrare industrială – 6%;
- deșeuri şi reziduuri menajere urbane – 7%.
Cât de mare este acest potențial al biomasei? Potențialul de 7,6 milioane TEP în unități de măsură de energie electrică înseamnă peste 80.000 GWh energie, adică de aproximativ 8 (opt) ori energia electrică a reactoarelor nucleare ale României.
Actualmente, lemnul de foc este practic singura biomasă valorificată, și aceea cu randamente energetice foarte mici, după cum am arătat mai sus. Biomasa agricolă, care are potențial și disponibilitate cantitativă de trei ori mai mare decât cea forestieră, este foarte puțin valorificată. Ca să nu mai vorbim de deșeurile menajere urbane.
Opțiunile strategice sunt pe masa discuțiilor, ce rămâne – la nivel de decidenți, industrie si alte segmente ale societății românești – este să alegem măsurile cele mai sustenabile, cu impact pozitiv și durabil într-un orizont mai larg. Contextul actual, în care se elaborează noua Strategie Forestieră Națională și securitatea energetică a întregului continent european este amenințată de războiul declanșat de Rusia în Ucraina, cere nu doar celeritate, ci și luciditate pentru a nu lua măsuri pe care societatea românească să le regrete mai târziu.
Pentru o industrie verde, inteligentă
Prin conferința SMART GREEN INDUSTRY (28-29 septembrie 2022) organizată de Asociația Industriei Lemnului – Prolemn și Camera de Comerț și Industrie a României dorim să deschidem noi linii de dialog pentru captarea și utilizarea potențialului verde al unei industrii de viitor. Am invitat reprezentanți de la vârful ministerelor de resort (Mediu, Agricultură, Economie, Energie, Fonduri Europene) să ia cuvântul în prima zi a conferinței pentru a prezenta viziunea și planurile pentru sector. Prezentările vor include proiectul de Strategie Forestieră Națională, dar și studii privind sectorul pădure-lemn și impactul acestuia de la INCDS „Marin Drăcea”, AIL – Prolemn sau PriceWaterhouse Coopers.
În cea de-a doua zi vor avea loc workshopuri tematice la care vor participa și reprezentanți la nivelul conducerii tehnice a ministerelor.
În centrul dezbaterilor – o strategie de dezvoltare a industriei lemnului, de valorificare superioară a resursei de lemn din pădurile gestionate durabil ale României, de asigurare a securității energetice și de susținere a creșterii economice inteligente în raport cu obiectivele pe linie de combatere a schimbărilor climatice.
RSVP
Moderatorii și speakerii invitați vor fi anunțați în curând. Pentru confirmarea participării și mai multe detalii, vă rugăm să ne contactați:
Cătălin Tobescu · catalin.tobescu@pro-lemn.ro · +40 758 979 531
Vlad Dumitru · vlad.dumitru@pro-lemn.ro · +40 722 495 592