A V-a ediție a Forumului Pădurilor, Industriei Lemnului și Economiei Verzi a produs o dezbatere amplă și consistentă a temelor centrale ale sectorului în acest moment. Sinteza de mai jos punctează cele mai importante concluzii, prezentate și sub formă de infografic la finalul articolului.
Câteva știri au făcut înconjurul presei zilele acestea:
Prețul certificatelor de carbon a atins maxime istorice, depășind 80 de Euro/ certificat, de la 25 de Euro/certificat anul trecut, punând și mai mare presiune pe decabonarea economiilor și penalizând sectoarele poluante. Direct afectate, țările cu pondere mare a energiei din centrale pe cărbune.
Prețul gazului, resursă de tranziție, atinge maxime istorice pe burse, depășind 120 de Euro MWh.
Finanțele țărilor europene fac față cu greu măsurilor de susținere a prețurilor cu energia termică și electrică a populației, măsuri ce pot fi susținute pe termen scurt, dar nu și pe termen lung! Situația este identică în România, care prin măsurile de plafonare a prețurilor și plată a diferenței către furnizorii de energie termică și gaz, va suporta costuri de nivelul a 2-3 miliarde de Euro. Subvenție care merge practic către susținerea combustibililor fosili și este în mare parte irosită prin plata prețului ridicat al poluării prin plata certificatelor de carbon, subvenție acordată de mulți ani în loc să susțină investițiile pentru eficiență energetică și decarbonare.
WWF, cunoscutul ONG de mediu, atrage atenția că România alocă prin Planul Național Strategic doar 0,46% din finanțare pentru gestionarea durabilă a pădurilor și susținerea măsurilor de protecție a acestora.
La Forumul Pădurilor, Industriei Lemnului și Economiei Verzi, reprezentantul Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva a arătat că, datorită previziunii de necesitate a revizuirii evaluării de mediu a amenajamentelor silvice, RNP – Romsilva a retras din oferta de masă lemnoasă pentru anul 2022 un volum de 2,5 milioane m3! Prețurile medii de adjudecare pentru masa lemnoasă ce se va exploata în 2022 au crescut la 395,61 lei. În 2021, prețul mediu de adjudecare a fost de 177 lei/m3, iar în 2020 de 153,36 lei/m3. La nivelul RNP – Romsilva, recoltarea masei lemnoase este blocată în 17 ocoale silvice, pentru pădurile aflate în procedură normală de reamenajare în 2021.
Cătălin Tobescu, președintele Asociației Industriei Lemnului – Prolemn, a arătat că, datorită sistemului SUMAL 2.0, prin nerespectarea temeiurilor juridice de emitere de norme diferențiate pentru circulația masei lemnoase comerciale și pentru consumul propriu al proprietarilor de păduri, de pe aproximativ 800.000 ha mici proprietăți de pădure, 500.000 ha pășuni împădurite și 700.000 ha cu arbori izolați se recoltează doar 1 milion m3 masă lemnoasă față de un potențial de minim 5 milioane m3, prin blocarea accesului proprietarilor la uzufructul proprietății lor, cu rezultat într-un deficit artificial de resursă de lemn în piață. Deficitul de lemn afectează direct și cele 3,5 milioane gospodării care se încălzesc cu lemn de foc, conducând la o dublare a prețurilor lemnului de foc și deturnarea resursei valoroase de lemn de la utilizări industriale către lemn de foc. Din punct de vedere energetic, fiecare 2 milioane m3 masă lemnoasă echivalează cu puterea unui reactor nuclear.
Aceasta este o imagine de ansamblu a ceea ce se întâmplă în România, la nivel macro: sărăcie energetică, costuri foarte ridicate ale energiei termice și electrice, susținere a combustibililor fosili cu costuri uriașe care se duc în mare parte în certificate de carbon fără nici o îmbunătățire a situației. Pe domeniul pădurilor, lipsă de susținere a gestionării durabile a pădurilor și a măsurilor de conservare, deficite artificiale de resursă de lemn create prin blocaje administrative.
Lemnul – resursa ignorată pentru dezvoltare, reducere a costurilor cu energia și decarbonare
În cadrul lucrărilor Forumului Pădurilor, Industriei lemnului și Bioeconomiei s-a arătat că lemnul din pădurile gestionate durabil ale României este o resursă pentru dezvoltare, decarbonare și reducerea costurilor cu energia.
Fundamentele gestionării sustenabile a pădurilor sunt solide: suprafața pădurilor României crește constant, pădurile României au structuri primare, identic naturale într-o proporție foarte ridicată, de peste 91%, cu o biodiversitate ridicată, recoltăm sub 40% din creșterea netă a pădurii, conform INS și Eurostat, mult sub media europeană de 70%.
În context s-a arătat că în România a fost o greșeală, care a indus o percepție greșită privind amploarea tăierilor ilegale, compararea volumului „dispărut” din păduri dată de Inventarul Forestier Național cu valoarea recoltei dată de Institutul Național de Statistică. Nicăieri în Europa nu se compară aceste cifre, diferența între aceste cifre fiind bine-cunoscută.
Conform unui studiu al Centrului de Cercetări al Comisiei Europene, volumul dat de Inventarele Forestiere include lemnul mort, întreg volumul suprateran al arborelui cu vârfuri, crengi și vegetație din afara fondului forestier și nu poate fi comparat cu volumul de lemn comercial raportat ca fiind recoltat de statistica națională – în speță INS. Ceea ce contează este acumularea netă, Net Change, faptul că anual se recoltează mai puțin decât creșterea pădurii. În Europa această acumulare este estimată la 163 milioane m3 masă lemnoasă anual. În România, procentul de masă lemnoasă nerecoltată anual, care se acumulează în păduri, este și mai ridicat, respectiv 24 milioane m3 anual, la o creștere totală a pădurilor de 58 milioane m3, conform Inventarului Forestier Național, Ciclul II!
Fundamentele gestionării pădurilor în România sunt solide: biodiversitate, stabilitate, recoltă sustenabilă.
Cum valorificăm resursa de lemn din pădurile gestionate durabila ale României?
Valorificare actuală înseamnă deja un impact de mediu, economic și social major pentru România:
Impact de mediu:
- serviciile de mediu – beneficiile eco-sistemice – aer, apă, protecție a solului, biodiversitate.
- 24 milioane tone CO2 bilanț de fixare netă de carbon în păduri și produse din lemn.
- 14 milioane tone CO2 salvate de la emisii prin utilizarea lemnului, prin efect de substituție al produselor din lemn, prin evitarea utilizării altor materiale cu amprentă de carbon mai mare.
- minim 13 milioane tone CO2 emisii substituite prin energia termică folosită pentru încălzirea celor 3,5 milioane gospodării care se încălzesc cu lemne, prin evitarea folosirii combustibililor fosili!
Impact economic și social:
- impact economic: cifră de afaceri – 7,1 miliarde de Euro. Exporturi: 3,5 miliarde de Euro anual.
- impact social: 150.000 locuri de muncă directe, 300.000 de locuri de muncă cu includerea efectului de antrenare pe orizontală.
- 3,5 milioane gospodării care se încălzesc cu lemn de foc – biomasă.
Ca să fie mai bine înțeles efectul de stocare a carbonului în produse din lemn și de substituție al acestor produse, vă propunem să considerăm utilizarea lemnului în construcții.
Să considerăm o construcție din lemn. Fiecare metru cub de lemn stochează o tonă de CO2 în structura sa pentru minim 35 de ani, la sfârșitul perioadei de viață a construcției lemnul poate fi ușor reciclat în utilizări energetice sau panouri tehnice (PAL). Dar concomitent, prin utilizarea lemnului, evităm folosirea unui metru cub de beton, pentru a cărui producere – ciment, transport, etc – literatura de specialitate a evaluat că vor exista emisii de o tonă de CO2.
Din această cauză, lemnul în construcții se consideră că are factor de substituție de 2 tone CO2/ metru cub utilizat. Dacă se folosește lemnul și pentru elementele de structură și se înlocuiește astfel și fierul, factorul de substituție ajunge 2,8!
Pe categoriile foarte largi de utilizare a lemnului – considerând lemnul în construcții, mobilă, celuloză și hârtie, ambalaje, un factor prudent de substituție este de 1,2 tone CO2 evitate a fi emise pentru fiecare metru cub de lemn utilizat. Din recolta de 18 milioane m3 de lemn din România, 12 milioane m3 se regăsesc în diverse produse din lemn, rezultând un efect de substituție de minim 14 milioane tone CO2/an.
Potențialul sectorului – principalele oportunități:
- utilizarea resursei de lemn în cascadă – prioritar în produse din lemn cu viață îndelungată, cu efect maxim de substituție – cu oportunitatea de promovare a utilizării lemnului în construcții.
- creșterea eficienței energetice a resursei de lemn folosită pentru încălzire.
- creșterea suprafeței pădurilor – oportunitatea imensă este dată de păstrarea folosinței celor 500.000 ha pășuni împădurite în sisteme mixte agro-silvice. Actualmente, prin sistemul de subvenționare a pășunilor, proprietarii de pășuni sunt obligați să defrișeze aceste suprafețe!
Oportunitatea de decarbonare și de reducere a costurilor în sectorul energiei prin utilizarea biomasei a fost subiectul unei prezentări susținute în cadrul Forumului de către dl. Cătălin Dragostin de la Energy Serv (.pdf).
În Europa, dar și în România, 35% din totalul energiei (termice, electrice, transporturi) se folosește în sectorul rezidențial, pentru încălzire și răcire, în principal în gospodăriile populației. În România, aproape jumătate din gospodării sunt încălzite cu lemne.
Indiferent de resursa energetică folosită – cărbune, gaz, biomasă, nuclear – dacă se folosește exclusiv pentru producția de energie electrică, randamentul este de doar 30%. Energia termică rezultată, restul de 70%, se irosește. Pur și simplu se aruncă în aer – prin mari rezervoare de răcire sau în cazul energiei nucleare, prin sistemul de răcire cu apă.
Din această cauză în toate directivele europene se încurajează centralele în cogenerare, cu producție concomitentă de energie termică și electrică, care au randamente totale termic + electric de peste 80%. Distrugerea, în România, a sistemelor de încălzire centralizată, bazate pe CET-uri în cogenerare de înaltă eficiență, este o mare pierdere, cu costuri economice și de mediu, un trend care trebuie inversat.
Iar marea oportunitate de energie regenerabilă, verde, este biomasa forestieră și agricolă, evaluată în studiile naționale la un potențial de 28 de milioane de tone anual, cu o pondere mare pentru biomasa agricolă.
În cadrul forumului, s-a arătat că energia din biomasă la costurile actuale ale gazului pe piață, este de 3-4 ori mai ieftină decât energia din gaz, cu beneficii uriașe adiacente prin efect de substituție și evitarea emisiilor de carbon ale combustibililor fosili.
Concluzia simplă: încălzirea populației, sectorul rezidențial este segmentul neglijat în PNRR, cu oportunitatea imensă a folosirii biomasei agricole și forestiere în centrale pe cogenerare pentru a decarbona sectorul energiei și a reduce costurile! În loc să subvenționăm cu miliarde de euro anual industria energiei pe combustibili fosili cu agravarea permanentă a problemelor și creșterea costurilor prin creșterea prețului certificatelor de carbon, deci a penalizărilor, oportunitatea imensă este biomasa agricolă și forestieră.
Potențialul sectorului forestier de a susține dezvoltarea economică și de a contribui concomitent la combaterea schimbărilor climatice este imens. Din păcate, acest potențial este irosit prin blocarea punerii pe piață a resursei de lemn- a se vedea situațiile expuse prin impactul revizuirii retroactive al evaluărilor de mediu pentru amenajamentele silvice și al SUMAL 2.0 asupra micilor proprietăți de pădure, precum și prin lipsa de finanțare a sectorului forestier prin Planul Național Strategic 2023-2027: 0,46% pentru păduri în PNS!
Este o prăpastie între potențialul pădurilor și al industriilor bazate pe lemn pentru dezvoltare, decarbonare, reducere a costurilor și realitatea politicilor publice pentru sector, prăpastie umplută cu dezinformare și ipocrizie legată de apărarea pădurilor!