Printre ecourile media stârnite de recenta întâlnire a Consiliului Pădurilor, editorialul publicat de dl. Mihai Goțiu pe www.digi24.ro reprezintă o excepție, prin aceea că un citat simplu și clar a fost distorsionat și transformat într-o diatribă împotriva Consiliului Pădurilor și întregului sector. Ceea ce urmează este replica trimisă site-ului www.digi24.ro.
În editorialul găzduit de Digi24.ro în data de 1 iunie, dl. Mihai Goțiu reacționează la ceea ce el numește „știrea săptămânii” și ne oferă o mostră de interpretare deformată a unui adevăr simplu pentru a promova o agendă cu efecte dăunătoare asupra sectorului forestier și al industriei lemnului.
Chiar în titlu, dl. Goțiu anunță, între ghilimele, ca și cum ar fi un citat din comunicatul Consiliului Pădurilor, Industriei Lemnului și Economiei verzi, că „În 2021, au scăzut drastic tăierile de păduri, cu 70-80%!”, apoi continuă seria de atacuri cu care ne-a obișnuit împotriva personalului silvic și profesioniștilor din industria lemnului.
În comunicatul de presă publicat de Agerpres, dl. István Tőke este citat corect: „De asemenea, există o problemă a marcărilor în proprietățile mici după operaționalizarea SUMAL 2.0. SUMAL 2.0 este benefic, conduce la reducerea tăierilor ilegale, dar conduce și la scăderea tăierilor legale. Ajungem la momentul actual să nu punem în valoare decât 20-30% din volumul pus în valoare anii trecuți.”
Procentul de 20-30% se referă doar la aceste proprietăți, nu la tot fondul forestier din România.
Domnul Goțiu știe bine acest lucru, de aceea revine cu nota finală: „Nota bene: E posibil ca informația potrivit căreia tăierile de păduri s-au redus cu 70-80% față de anii precedenți să vizeze doar pe unii proprietari și administratori de păduri.”
Dar adevărul nu poate sta în calea unei narațiuni cu potențial de „știre” pentru dl. Mihai Goțiu
Pentru corecta informare a cititorilor site-ului www.digi24.ro, toți membrii Consiliului Pădurilor susțin măsuri mai eficiente pentru eliminarea fenomenului tăierilor ilegale. Sistemul SUMAL 2.0, cu toate dificultățile de implementare în prima fază, s-a dovedit un instrument puternic pentru trasabilitatea lemnului.
În același timp, componenta de marcare a sistemului este în continuare deficitară, ceea ce face ca sistemul să fie extrem de costisitor în timp și resurse pentru micii proprietari. Deși Codul Silvic prevede o metodologie simplificată pentru consumul propriu al acestora, în continuare aceștia trebuie să aloce resurse și personal la nivelul companiilor și proprietarilor mari pentru operarea sistemului SUMAL.
Ca rezultat, marcările pentru volume reduse de pe proprietățile mici sunt la nivelul estimat de dl. Tőke mai sus. Iar aceasta, alături de blocarea amenajamentelor silvice pe perioada elaborării studiilor de mediu, determină volume mai mici de lemn în piață decât în anii anteriori.
Cât de mici sunt aceste volume?
Conform datelor obținute de membrii Consiliului Pădurilor de la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, în primele patru luni de la operaționalizarea sistemului SUMAL 2.0 sunt acte de punere în valoare pentru un volum total de aproximativ 1,1 milioane de metri cubi de lemn.
Este absolut insuficient! Industria românească de mobilă, prelucrare a lemnului și construcții are nevoie 18-19 milioane de metri cubi pe an. Cum vor găsi resurse companiile mici de pe lanțul valoric al lemnului să importe materia primă necesară, în condițiile în care prețurile au explodat în toată lumea?
„Știrea săptămânii” rămâne semnalul de alarmă tras de Consiliul Pădurilor: industria românească riscă să intre în colaps, iar efectele se vor vedea și asupra lemnului de foc pentru populație!
P.S. Ne bucurăm să fim pe aceeași lungime de undă cu dl. Goțiu în ce privește admirația pentru silvicultorii români, care reușesc să gestioneze durabil pădurile din țara noastră. Sperăm că ne întâlnim și în susținerea utilizării sustenabile a lemnului în România în aplicații industriale diverse – este vorba despre un sector cu un aport major la formarea PIB (aprox. 3,5%), cu o balanță comercială netă pozitivă, de aprox. 2,5 miliarde de Euro anual, la o cifră de afaceri de peste 6 miliarde. Sectorul susține peste 150.000 de locuri de muncă și produce 60% din energia regenerabilă din România (aproape 4 milioane de gospodării se încălzesc cu biomasă lemnoasă). Înlocuirea lemnului cu combustibili fosili din import ar încărca balanța de plăți externe a României cu 3 miliarde de Euro anual și ar conduce la emisii suplimentare de carbon de minim 20 milioane tone CO2/an.
Despre Consiliul Pădurilor
Consiliul Pădurilor, Industriei Lemnului și Economiei Verzi reunește principalele organizații de pe întreg lanțul valoric al lemnului – de la proprietari și administratori de păduri la industria de prelucrare a lemnului sau industria mobilei. Consiliul Pădurilor urmărește să fie partener de dialog și reprezentare a sectorului pădure-lemn pentru autorități și un vehicul de comunicare credibil și puternic pentru marele public. La prima întâlnire de lucru a Consiliului au participat reprezentanți ai Asociației Administratorilor de Păduri (AAP), Federației Proprietarilor de Păduri și Pășuni – Nostra Silva, Federației Sindicatelor din Silvicultură – Silva, Asociației Industriei Lemnului – Prolemn, Asociației Producătorilor de Mobilă din România (APMR).