În Parlamentul European se propune o schimbare de paradigmă și amânarea cu 2 ani a implementării EUDR. Ce înseamnă pentru proiectul noului Cod Silvic?

Pe 13 și 14 noiembrie, Parlamentul European va da un vot decisiv privind amânarea implementării EUDR (Regulamentul Deforestation-Free Products) și va propune amendamente la forma transmisă de Comisia Europeană. Votul vine pe propunerea Comisiei Europene, care recunoaște astfel că implementarea regulamentului a fost insuficient pregătită. Iar Consiliul European a aprobat deja această amânare.

Votul Parlamentului European este lipsit de surprize – Partidul Popular European, care deține majoritatea, susține amânarea EUDR și, mai important, propune o serie de amendamente majore, o adevărată schimbare de paradigmă: menținerea obiectivelor cu eliminarea reglementării excesive.

Potrivit unui editorial semnat de Benoit Nieuwenhuys, CEO Fordaq, PPE solicită câteva modificări de natură să simplifice semnificativ birocrația aferentă regulamentului, să diminueze impactul negativ asupra competitivității industriilor bazate pe lemn din Europa și să mențină tangibile obiectivele asumate de Comisie pentru EUDR: 

• Evitarea ca produsele pe care europenii le cumpără, le utilizează și le consumă să contribuie la defrișări și la degradarea pădurilor în UE și la nivel mondial.
• Reducerea emisiilor de carbon cauzate de consumul și producția în UE a produselor de bază relevante cu cel puțin 32 de milioane de tone metrice pe an.
• Combaterea defrișărilor și degradărilor de păduri cauzate de expansiunea agriculturii pentru a produce produsele de bază care intră în domeniul de aplicare a regulamentului.

Ce amendamente propune Partidul Popular European

1. Crearea unei categorii noi – țări de origine care nu prezintă nici un risc. Categoria „fără risc” va include acele țări care vor îndeplini următoarele criterii:
   • Suprafețele împădurite au rămas stabile sau au crescut în comparație cu anul 1990.
   • Au semnat Acordul de la Paris privind schimbările climatice, convențiile internaționale privind drepturile omului și prevenirea defrișărilor.
   • Au reglementări pentru prevenirea defrișărilor și conservarea pădurilor care sunt implementate strict, transparent, și sunt monitorizate.

Operatorii care provin din aceste țări vor avea obligații mai ușoare comparativ cu cei din alte categorii de risc. Important: România bifează toate cele trei criterii, astfel încât competitivitatea industriilor bazate pe lemn din țara noastră nu ar fi afectată.

2. Eliminarea obligațiilor legale pentru companiile UE care comercializează produse manufacturate sau importate de către o terță parte (denumite „operator”). Această prevedere respectă principiul obligațiilor care revin operatorilor la prima punere pe piață, nu și în aval pe tot lanțul valoric.
3. Amânarea implementării EUDR cu doi ani și obligația Comisiei Europene de a pregăti toate instrumentele necesare cu cel puțin șase luni înainte. Așa cum observă Nieuwenhuys, poate părea o cerință de bun-simț, dar în acest moment sunt mai puțin de 2 luni până la intrarea în vigoare prognozată inițial – iar aceste instrumente nu au fost încă puse la dispoziția operatorilor care ar trebui să se conformeze regulamentului.
4. Asigurarea că prin EUDR se evită războaiele comerciale, într-un context internațional care se anunță tulbure în perioada următoare. De exemplu, actuala formă a EUDR solicită date de geolocalizare pentru originea materialelor lemnoase utilizate în produse. Dar jucători importanți pe piața lemnului nu se pot conforma acestei cerințe, din cauza unor particularități ale contextului în care activează. De exemplu, în SUA proprietatea de fond forestier este extrem de fragmentată, astfel că geolocalizarea fiecărui lot de materie primă dintr-un singur produs finit ar fi extrem de dificil de pus în practică. Iar în China, statul interzice companiilor sale să furnizeze date de geolocalizare.

EUDR se dorește să fie un instrument puternic în contextul schimbărilor climatice, în care activitățile omului au un impact considerabil. Dar defrișările pe scară largă se întâmplă în Sudul Global – Africa, America de Sud sau Asia-Pacific – unde demografia și agricultura dictează în ultimele decenii intervenții extrem de invazive în fondul forestier.

Statele din Uniunea Europeană au în schimb un palmares dovedit în protejarea pădurilor și în utilizarea sustenabilă a lemnului.

Aplicat la literă în forma inițială, practic inutil de complicată, EUDR ar fi însemnat costuri foarte mari pentru operatorii economici din sector, ar fi redus competitivitatea companiilor europene și ar fi afectat eforturile de adoptare a lemnului pe scară largă, ca resursă regenerabilă și material care stochează CO2 pe termen lung. Ar fi anulat practic scopurile pentru care a fost creat Regulamentul.

Ce înseamnă toate acestea pentru România

În anumite medii, țara noastră are o imagine deformată legată de amploarea fenomenului tăierilor ilegale și de lipsă de voință a statului român în combaterea fenomenului tăierilor ilegale.

În fapt, analizând toate progresele realizate cu precădere în ultimii 10 ani, România ar putea bifa cu succes criteriile pentru o țară de origine fără risc în sensul EUDR:

• Suprafața pădurilor a crescut constant după 1990, așa cum o atestă și Inventarul Național Forestier, și datele INS, și datele satelitare ale Observatorului European pentru Păduri, care monitorizează defrișările și degradarea pădurilor la nivel global.
• România este semnatară a Acordului de la Paris și a tuturor convențiilor relevante pentru protecția mediului și a drepturilor omului.
• Reglementările naționale sunt printre cele mai stricte, iar sistemul SUMAL este cu siguranță unul dintre cele mai complexe instrumente de monitorizare a trasabilității lemnului din toată lumea.

În această perioadă proiectul noului Cod Silvic se află pe ultima sută de metri în dezbaterile comisiilor parlamentare, urmând să fie supus votului în plenul Camerei Deputaților.

Presiunea publică, mediatică a ONG-urilor este de a trece o variantă care periclitează performanța României pe toate aceste criterii, Codul Silvic neaducând soluții aplicabile pe problemele majore legate de gestionarea durabilă a pădurilor:

• reducerea costurilor de administrare induse de suprareglementare și birocrație;
• finanțarea gestionării durabile a pădurilor și în primul rând accesibilizarea pădurilor;
• un sistem compensatoriu pentru pierderea de venit agricol prin folosința forestieră a terenurilor care să evite defrișările vegetației din afara fondului forestier pentru a se încasa subvenții agricole.

Discuția este concentrată artificial pe teme adiacente, secundare, precum:

• garantarea prin Codul Silvic a accesului liber în păduri (care nu a fost niciodată restricționat);
• înființarea Centurii Verzi a Bucureștiului (pădurile din jurul marilor orașe sunt deja, în prezent, încadrate cu rol special de protecție și protejate prin legislația silvică în vigoare);
• confiscarea camioanelor folosite la infracțiuni (dublând prevederile existente în Codul de procedură penală).

Aceste dezbateri alimentate cu emoții viralizate maschează puncte substanțiale, pentru care o discuție consistentă, rațională și bazată pe argumente și fapte nu a avut loc de când a fost publicată prima variantă a proiectului de Cod Silvic.

SUMAL trebuie să devină un sistem consonant cu logica europeană a EUDR

Strict la subiect, dezvoltarea sistemului SUMAL a fost scoasă de pe traiectoria trasată de principiile europene ale EUDR și ale precedentului Regulament European EUTR în vigoare în perioada 2013-2023, privind comerțul cu materiale lemnoase, respectiv trasabilitate și obligații impuse operatorilor la prima punere pe piață a lemnului și produselor din lemn.

Astfel, SUMAL trebuie să revină la principiile europene de a asigura trasabilitatea lemnului, să certifice proveniența legală la prima punere pe piață, faptul că lemnul provine din limitele legal autorizate ale parchetului de exploatare – nu să țină gestiuni în fabrici de cherestea și să urmărească lemnul până în mobilă! În prezent, pe un lanț obișnuit de procesare, în România se ajunge la obligația legală de a măsura lemnul succesiv de 7-10 ori, redundant și inutil pentru combaterea tăierilor ilegale.

Regulamentul european poate fi o sursă de principii sănătoase pentru dezvoltarea sectorului pădure – industrii bazate pe lemn din România și trebuie să orienteze proiectul noului Cod Silvic pentru a produce un cadru legislativ funcțional, puternic și orientat spre gestionare durabilă a pădurilor și dezvoltare durabilă a economiei și comunităților.

Cazul SUMAL este doar un exemplu. Asociația Industriei Lemnului – Prolemn susține integrarea tuturor acestor principii în Codul Silvic și participă la toate dezbaterile organizate de Guvernul și Parlamentul României.

Citește și: