Planul de acțiune climatică al Comisiei Europene, prezentat vineri, 16 iulie, propune obiective extrem de ambițioase pentru a ajunge până în 2030 la un nivel al emisiilor de carbon de 55% față de cel din 1990.
Dintre țintele propuse, plantarea a 3 miliarde de arbori este cu siguranță cea mai spectaculoasă, dovadă că mass media au ales să titreze articolele cu această cifră. Firește, efectele acestor reîmpăduriri masive nu vor fi vizibile în doar nouă ani de zile, până la orizontul temporal 2030.
Asociația Industriei Lemnului – Prolemn urmărește cu interes de mai mult timp subiecte importante pentru sectorul pădure-lemn precum și liniile de acțiune care pot avea efecte chiar pe termen scurt și mediu și un impact pozitiv asupra mediului înconjurător, economiei statelor membre și comunităților locale, care depind de resursa regenerabilă pentru a-și asigura veniturile, locuințele și confortul energetic în sezonul rece.
O strategie viabilă trebuie să asigure un echilibru între mediu, societate și economie
Industriile bazate pe lemn în România reprezintă unul dintre cele mai importante sectoare ale vieții economice. Cu o cifră de afaceri cumulată care a depășit 7,3 miliarde de Euro la nivelul anului 2020, firmele din sector oferă peste 140.000 de locuri de muncă, au o contribuție de aproape 3,4% la formarea PIB și o balanță comercială externă netă de peste 2,1 miliarde de Euro.
În aceste condiții, așteptările sectorului pentru o strategie clară și o viziune echilibrată pentru acțiune climatică sunt complet justificate.
În particular, AIL-Prolemn urmărește câteva direcții-cheie:
- Măsuri concrete pentru „Valul de renovare” (Renovation Wave) prin care să crească utilizarea lemnului pe termen lung în construcții, cu efecte majore de sechestrare a dioxidului de carbon.
- Efectul de fixare a carbonului în păduri (LULUCF) trebuie să crească cu 35% până în 2030. Aceasta poate însemna mai multe lucruri – accelerarea împăduririlor, reducerea recoltărilor sau utilizarea lemnului în produse cu durată mai lungă de întrebuințare (de exemplu, în construcții).
- Este posibil să urmeze „taxe pe carbon” pentru segmentul încălzirii rezidențiale. În acest moment, în țara noastră este în dezbatere reducerea TVA pentru lemn de foc la 5%, care ar putea atenua efectele asupra populației pe care le-ar aduce o taxă suplimentară la nivel european.
- Energia provenită din biomasă lemnoasă se pare că va fi considerată în continuare energie regenerabilă, dar se vor înăspri criteriile de sustenabilitate și trasabilitate a biomasei.
- Creșterea suprafețelor aflate sub protecție integrală la 10% și creșterea generală a suprafețelor ariilor protejate va determina reducerea volumelor recoltate – iar aceasta va impune utilizarea mai judicioasă a lemnului.
Negocierile trebuie să rezulte în planuri de acțiune climatică realiste
Urmează o perioadă de negocieri între organismele europene și statele membre, care trebuie să adapteze planuri de acțiune naționale.
Cătălin Tobescu, președintele AIL-Prolemn: „Pădurile și industriile bazate pe lemn reprezintă un sector strategic pentru creșterea durabilă și concomitent pentru neutralitatea carbonului până în 2050. Așa cum nu obosim să anunțăm, urmează Epoca Lemnului, iar orice strategie realistă pentru țara noastră trebuie să valorifice această minunată resursă regenerabilă. Întregul sector așteaptă măsuri clare și consistente în această direcție.”
Janusz Wojciechowski, comisarul european pentru agricultură, a declarat la rândul său că țintele ambițioase privind mediul pot merge mână în mână cu prosperitatea economică – un mesaj pe care îl repetăm și noi, de câte ori avem ocazia.
Acum vom vedea în ce măsură autoritățile europene și naționale vor reuși acest lucru.