Proiectul Codului Silvic a fost publicat de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și transmis în avizare interministerială în data de 12 decembrie, ziua desfășurării Forumului Pădurilor, Industriei Lemnului și Bioeconomiei, ceea ce a prilejuit o dezbatere la obiect asupra proiectului în cadrul lucrărilor Forumului.
În prezentarea d-lui Director General Dănuț Iacob, principalele noutăți aduse de Codul Silvic sunt:
- posibilitatea contractelor cadru de exploatare pe 4 ani pentru prestațiile de servici de exploatare.
- ținta de 50% lemn fasonat este menținută la acest nivel până în 2030, din 2030 trebuie să crească la 70%.
- lucrările de rărituri se execută fără marcă, până la vârsta de 30 de ani a pădurii, dar cu inventarierea arborilor.
- posibilitatea angajării de experți silvici la primării pentru a face punerea în valoare pe terenurile cu vegetație forestieră din afara fondului forestier național.
- infracțiune pentru transport de la 5 mc fără documente de proveniență sau minim 20% diferență față de avizul de transport, dar nu mai puțin de 5 mc.
- răspunderea gestionară este menținută, cu obligația semnalării fiecărei cioate care se transformă în plângere penală. Tranziție pe zone pilot către organizarea pazei la nivel de ocol / mai multe ocoale, cu personal cu atribuții exclusive de pază.
- dreptul de preempțiune al producătorilor din industria mobilei, în condiții egale de preț, este menținut. Se introduce posibilitatea de încheiere de contracte multianuale pentru sortimentele de furnir sau gater de stejar, gorun, cireș sau paltin.
- fondul de accesibilizare – majorat până la 20%.
La discuții au participat Cătălin Tobescu (AIL – Prolemn), Radu Vlad și Antoanela Costea (WWF), Nadina Nedelea-Rus (APMR), dr. Ioan Seceleanu (ASAS), dr. Șerban Davidescu (INCDS), Aurelian Liviu Goga (Centrul Silvania). Urmăriți dezbaterile mai jos:
Câteva comentarii suplimentare, la cald pe proiectul publicat, oferite de Cătălin Tobescu, președintele AIL – Prolemn
Definirea sistemului SUMAL.
(2) Normele prevăzute la alin. (1) reglementează inclusiv realizarea, dezvoltarea și funcționarea unui sistem informațional integrat pentru păduri, care îndeplinește următoarele funcții:
a) date și informații care privesc gestionarea sustenabilă a pădurilor;
b) culegere de informații privind proveniența lemnului la prima introducere pe piață;
c) furnizare de informații pentru dezvoltarea sistemului de due diligence propriu al fiecărui operator economic, la prima introducere pe piață a lemnului;
d) evaluare de risc și orientare a controlului pe bază de evaluări de risc;
e) furnizare de informații de interes public privind proveniența lemnului, circulația și comercializarea materialelor lemnoase.
f) de control;
(3) Normele prevăzute la alin. (1) includ prevederi cu privire la situațiile și la procedura de suspendare/retragere a dreptului de acces în sistemul informațional integrat pentru păduri.
Comentariu: Este o definire foarte bună a sistemului SUMAL, cu orientare către prima punere pe piață. Dar definiția materialelor lemnoase rămâne extinsă și cuprinde cheresteaua, lăturoaiele, rumegușul și tocătura. De asemenea, la infracțiuni se vorbește de diferențe între stocuri scriptice și faptice în depozite. Un non-sens: conform art. 20, SUMAL nu ar mai trebui să meargă dincolo de prima punere pe piață, în prelucrarea lemnului.
Secțiunea 7. Accesul pe terenurile din FFN
Articolul 58. Accesul în scop recreativ pe terenurile din FFN
(1) Accesul persoanelor, pedestru sau cu bicicleta, pe terenurile din FFN este liber și se realizează pe propria răspundere a acestora, fără a se produce prejudicii.
Comentariu: foarte multă libertate!
Articolul 63. Elaborarea amenajamentelor silvice
(1) Amenajamentul silvic se elaborează pe unități de producţie şi/sau de protecție, în baza normelor tehnice de amenajare a pădurilor. Unitățile de producție/protecție se constituie la nivelul fondului forestier proprietate publică a statului, precum și al fondului forestier aparținând unui proprietar, unei asociații de proprietari sau unei unități teritorial-administrative.
(2) Elaborarea amenajamentelor silvice este obligatorie pentru terenurile din FFN cu suprafața mai mare de 10 ha. Suprafața minimă pentru elaborarea unui amenajament silvic este de 100 ha;
(3) Pentru terenurile cu o suprafață de până la 100 ha, inclusiv, incluse într-un amenajament silvic, reglementarea procesului de producție lemnoasă se face la nivel de unitate de gospodărire sau pe baza deciziilor de conducere structurală la nivel de arboret. Modul de elaborare al amenajamentului silvic se stabilește la avizarea temei de proiectare.
Comentariu: o renunțare la principiul continuității recoltei.
Articolul 64. Evaluarea de mediu și avizarea amenajamentelor silvice
(1) În vederea gestionarii unitare a FFN, Autoritatea elaborează planuri de gestionare durabilă a pădurilor, cu o valabilitate de 20 ani, la nivel de regiune, în termen de maxim 24 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, cu respectarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri și programe.
Comentariu: planurile regionale – care parcurg procedura de evaluare de mediu – se pot dovedi un progres. Amenajamentele individuale ar trebui să meargă cu procedura simplificată.
Articolul 67. Indicatorii de stare a pădurilor
Indicatorii de stare a pădurilor trebuie să permită monitorizarea:
- a) menținerii și îmbunătățirii principalelor caracteristici ale fondului de producție;
- b) gradului de îndeplinire a obiectivelor urmărite la efectuarea lucrărilor silvotehnice în arborete și monitorizarea calității acestora;
- c) eficacității funcționale în privința funcțiilor ecologice, economice și sociale atribuite;
- d) stării de sănătate a pădurilor;
- e) stării de conservare a habitatelor forestiere.
Comentariu: o utopie.
Secțiunea 6. Paza FFN
Articolul 92. Reguli de organizare a pazei
(5) Paza se asigură prin personal propriu al structurii de administrare. În cazuri justificate, pe baza informațiilor rezultate din analiza de risc, structura de administrare poate asigura paza fondului forestier și cu structuri specializate autorizate conform reglementărilor specifice în domeniul pazei bunurilor.
(6) Structura de administrare a FFN are obligația asigurării continuității pazei FFN aflat în responsabilitate.
(7) Paza poate fi organizată, după caz, de mai multe ocoale silvice în comun.
[…]
Articolul 96. Răspunderea personalului cu atribuții de pază
(1) Personalul silvic cu atribuții de pază a FFN răspunde patrimonial, în conformitate cu prevederile Codului muncii, pentru pagubele produse în FFN pe care îl are în pază, în situaţia în care, în maximum 24 de ore de la propria constatare a pagubelor, nu depune o informare scrisă către ocolul silvic.
(2) Conducătorul ocolului silvic are obligația de a sesiza în 24 de ore de la primirea informării scrise menționate la alin. (1) unitățile de poliție sau de parchet competente teritorial.
(3) Acțiunile în răspundere patrimonială formulate împotriva personalului silvic cu atribuții de pază a FFN pentru pagubele produse în FFN pe care îl are în pază, în condițiile legii, sunt de competența materială a instanțelor de conflicte de muncă.
Comentariu: totul este posibil. Și cantoane, și răspundere patrimonială, și pază la nivel de ocol cu răspundere instituțională. Cum facem?
Articolul 121. Sisteme de finanțare pentru servicii ecosistemice
(1) Crearea condițiilor de furnizare a serviciilor ecosistemice peste nivelul serviciilor ecosistemice minimale, astfel cum sunt ele definite la art. 24, este susținută prin sisteme de finanțare.
Comentariu: foarte complicat și nefuncțional. Totul se bazează pe fonduri naționale, definite ca ajutor de stat.
Articolul 138. Conflictul de interese. Incompatibilități.
(1) Prin conflict de interese se înțelege situația în care personalul silvic are un interes personal care influențează sau poate să influențeze îndeplinirea atribuțiilor sale de serviciu cu imparțialitate și obiectivitate. Interesele personale ale personal ului silvic pot include un beneficiu material sau de altă natura pentru sine, soț/soție, rudele și afinii până la gradul II.
(2) Calitatea de personal silvic ce își desfășoară activitatea în domeniile prevăzute la art. 2 lit. a) d), k) și l) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2000 privind Statutul personalului silvic, aprobată prin Legea nr. 427/2001 cu modificările și completările ulterioare este incompatibilă cu orice calitate care presupune conducerea, controlarea, funcționarea sau administrarea, în fapt sau în drept, precum și aceea de salariat al unei persoane juridice care desfășoară orice activitate în domeniul silvic.
(3) Incompatibilitatea are loc și atunci când soțul/soția, rudele și afinii de până la gradul II ai personalului silvic de la alin. (2) se află în orice calitate care presupune conducerea, controlarea, funcționarea sau administrarea, în fapt sau în drept, precum și aceea de salariat al unei persoane juridice care desfășoară orice activitate în domeniul silvicultură , dacă aceasta se află în relații comerciale cu persoana juridică în care este angajat personalul silvic , iar în cazul Romsilva cu Direcția silvică în care personalul silvic își desfășoară activitatea.
Comentariu: o definiție maximală și excesivă.
Articol 144. Falsificarea datelor informatice de natură silvică
(1) Constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la un an la 5 ani fapta de a introduce, modifica sau șterge date informatice silvice în sistemul informațional integrat pentru păduri rezultând date necorespunzătoare adevărului, în scopul de a fi utilizate în vederea producerii de consecințe juridice.
(2) La încadrarea faptelor ca infracțiuni se au în vedere toleranțele reglementate prin actele normative.
Comentariu: orice este în afara toleranțelor este infracțiune de falsificare a datelor?
Articol 148. Infracțiuni privind circulația materialelor lemnoase
(1) Constituie infracțiune și se sancționează cu închisoare de la un an la 5 ani sau amendă şi interzicerea exercitării dreptului prevăzut de art. 66 alin. (1) lit. g) din Codul Penal, deținerea în depozite sau în depozite temporare de către operatorul economic sau comerciant a unui volum total de materiale lemnoase la care diferența dintre volumul stocului fizic și volumul stocului înregistrat în sistemul informațional integrat pentru păduri depășește 20% din stocul scriptic, dar nu mai puțin de 10 metri cubi la momentul constatării faptei.
(2) Constituie infracțiune și se sancționează cu închisoare de la un an la 5 ani sau amendă şi interzicerea exercitării prevăzut de art. 66 alin. (1) lit. g) din Codul Penal, nedeținerea în depozite sau în depozite temporare de către operatorul economic sau comerciant a unui volum de materiale lemnoase la care diferența dintre volumul stocului înregistrat în sistemul informațional integrat pentru păduri și volumul stocului fizic depășește 20% din stocul scriptic, dar nu mai puțin de 10 metri cubi la momentul constatării faptei.
Comentariu: Excesiv. Care stoc scriptic? Nu am definit la art. 20 SUMAL ca sistem la prima punere pe piață?
Concluzii: proiectul Codului Silvic este un amestec de vechi și nou. Păstrează toate obligațiile de procedură care au condus la supra-reglementarea din prezent, stabilite pentru pază gestionară, evaluare cu ciocan de marcat, valorificare masei lemnoase ca lemn pe picior, dar stabilește obiective de rezultat pentru vânzarea de lemn fasonat. Nu cred că se pot combina. Ori Est, ori Vest! Sancțiuni excesive și multă utopie.