Grupul de lucru pe Regulamentul de valorificare a masei lemnoase a avut prima întâlnire la MMAP

Au participat reprezentanți ai organizațiilor și instituțiilor din sector (Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, Asociația Administratorilor de Păduri – AAP, Asociația Forestierilor din România – ASFOR, Asociația Industriei Lemnului – Prolemn, Asociația Producătorilor de Mobilă – APMR, Asociația Comunelor din Romania – ACOR). Discuțiile au fost coordonate din partea Ministerului de către dl Secretar de Stat Sorin Banciu, cu participarea d-lui Director General Dănuț Iacob. La o secțiune din dezbatere a participat și dl Ministru Mircea Fechet.

Ieri au fost ascultate punctele de vedere ale asociațiilor reprezentate, cu analiza critică a modului de aplicare a regulamentului actual și propuneri de îmbunătățire.

În deschidere, dl Secretar de Stat Sorin Banciu a arătat dificultatea procesului de elaborare a Regulamentului de valorificare în anul 2018, cu rezultat în forma actuală care a fost aplicată fără a crea probleme majore în acest răstimp. Între propunerile fezabile, a fost evaluată pozitiv posibilitatea acordării unui rol de regulator al pieței lemnului pentru RNP – Romsilva, pentru a evita fluctuațiile excesive de preț și perioadele de deficit major de resursă în piață, o propunere AIL – Prolemn.

Tot în deschidere a fost invitată AIL – Prolemn să expună un punct de vedere, ca organizație de la care a venit solicitarea de punere în discuție a modificării Regulamentului de valorificare.

    Explicații și propuneri din partea industriei lemnului

În punctul de vedere exprimat din partea Prolemn am explicitat:

• Regulamentul actual de valorificare a masei lemnoase nu a fost gândit pentru valorificarea a minim 50 % din resursa de lemn în forma fasonată, țintă fixată arbitrar de Codul Silvic, cu justificare exclusiv în combaterea tăierilor ilegale.
• Tranziția la lemn fasonat s-a dovedit haotică, în lipsa infrastructurii de depozitare și sortare, cu punerea pe piață a 70 % din resursă la drum auto, în loturi mici, slab sortate, neomogene, cu sortimente amestecate care nu au legătură cu piața (rășinos în loturi de la 4 m la 6 m lungime).
• Licitațiile electronice fără garanție de participare pe fiecare lot sau partidă pentru care se depune ofertă s-au transformat în licitații tip „păcănele”.
• RNP – Romsilva nu respectă prețurile de referință ca prețuri de pornire la licitație.
• RNP – Romsilva nu pune pe piață masa lemnoasă la nivelul posibilității prevăzute de amenajamentele silvice.
• UAT-urile nu respectă regulile de transparență, prin publicarea anunțurilor pe portalul național dedicate, respective produselepadurii.ro. Adesea masa lemnoasă este direcționată nesortată către lemn de foc sau este valorificată ca lemn de construcție către populație, ulterior fiind comercializată.

Între propunerile AIL – Prolemn:

• Stabilirea unui obiectiv de punere pe piață a resursei de lemn la nivelul posibilității dată de amenajamentele silvice.
• Preluarea unui rol de regulator al pieții de către RNP – Romsilva.
• Prevedere clarificată privind stabilirea prețurilor de referință ca prețuri de pornire la licitație.
• Contracte cadru, pe grupaje de partizi, pentru prestațiile de exploatare.
• Vânzarea lemnului fasonat pentru industrie exclusiv din depozite.
• Contractarea a 50-70 % din masa lemnoasă pusă în formă fasonată în piață pe contracte cadru pe loturi previzionate, pe baza istoricului de procesare din anul anterior.
• Este nevoie de o viziune de pază /trasabilitate / valorificare funcțională, situația actuală din sector fiind o tranziție nefericită care păstrează părțile negative de la ambele sisteme majore de valorificare a masei lemnoase. Astfel, avem sistemul gestionar de inventariere fir cu fir, cu marcă, pentru lemnul pe picior, cu implicații în păstrarea răspunderii gestionare în paza pădurilor cu suprareglementarea și ineficiența pe care o aduce. Concomitent, nu avem o separare organizatorică pentru administrarea pădurilor / exploatarea în regie/ gestiunea și valorificarea lemnului fasonat, fără o infrastructură de valorificare a lemnului fasonat, cu un sistem de licitații pe loturi mici la drum auto forestier.
• Mixul de valorificare în paralel de lemn pe picior / lemn fasonat a crescut vulnerabilitățile pe linie de linie de trasabilitate / certificare a provenienței legale. Este nevoie de o viziune de pază / trasabilitate/ valorificare funcțională.
• Transparență în valorificarea masei lemnoase de către UAT-uri, cu respectarea principiilor de valorificare superioară a masei lemnoase (să nu dea tot lemnul la foc sau vândut ca lemn pentru construcții la populație, existând cazuri în care acest lemn a fost comercializat ulterior către operatori economici).

Puncte de vedere de la organizațiile din sector

Punct de vedere APMR:

• Dreptul de preempțiune pentru operatori economici din industria mobilei se aplică nefuncțional. Practic se transformă într-o nouă licitație, adesea fiind exprimat drept de preempțiune de către mai mulți mobiliști. Se pot stabili criterii de departajare, fără o nouă licitație.
• Loturile nu sunt omogene și nu corespund sortimentației. Fotografiile nu sunt reprezentative.
• Dacă piesele din lot nu corespund sortimentației anunțate, acestea să poată fi excluse din lot, să poată fi refuzate, contractul să se poată rezilia în acest caz fără penalități.
• Prevederea din proiectul Codului Silvic- de vânzare pe loturi previzionate pe sortimente din speciile valoroase să fie extinsă la toate speciile.

Dl. Ministru Mircea Fechet:

• Dacă se importă cherestea și semifabricate de la 2000 km, înseamnă că nu facem ceva bine în exploatarea/ sortarea/ valorificarea masei lemnoase.
• Rezilierea contractelor: este nevoie de responsabilitate la licitații, dar și de flexibilitate, ținând cont de posibilele situații de piață.

Asociația Administratorilor de Păduri:

• Regulamentul să se refere la RNP – Romsilva. UAT-urile să-și facă fiecare regulament propriu.
• Suprareglementarea conduce la blocaje. A se vedea situația actuală, cu doar 2,8 milioane mc contractați pe picior la RNP.

Asociatia Forestierilor (ASFOR) – dl Viorel Mărginean:

• Interdicția de participare la licitații de 6 luni în cazul rezilierii unor partizi este excesivă, mai ales că este complementară pierderii garanției de licitație. Se poate găsi o formulă mai flexibilă, un sistem bonus-malus sau de creștere progresivă a garanției de licitație.
• Nimeni nu verifică la licitațiile de lemn fasonat condiția de participare de 40 % lemn procesat.
• Se poate lua în considerare un sistem de licitații olandeze, cu preț descrescător.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva:

• De invitat INCDS în grup, ca administrator de păduri.
• Pentru scurtarea ciclului de valorificare, soluția sunt loturile previzionate.
• Interdicția de participare 6 luni la licitații – exagerată.

Dl Dir. Gen Dănuț Iacob:

• Ultimele modificări ale regulamentului de valorificare au vizat: reglementarea licitațiilor electronice, reducerea termenelor. Să nu pierdem ce este bun și experiența acumulată.
• Au fost multe încercări de completare a ofertelor la licitații în oferte tehnico-economice. Au fost abandonate, opoziție a Consiliului Concurenței.
• Vânzarea de loturi previzionate- s-a izbit de opoziția Ministerului Justiției.
• Orice facilități sunt posibile, dar intră în sfera ajutorului de stat, cu procedurile aferente de operaționalizare.

Dl Secretar de Stat Banciu:

• Necesitatea reglementării vine din lipsa de încredere, colaborare și parteneriat real pe fluxul lemnului. Aici este cheia.

Concluzii: va fi o dezbatere lungă și dificilă

Cătălin Tobescu, președintele AIL – Prolemn, trage concluzii după dezbaterea de ieri:

• Este foarte bine că a început această dezbatere, ar putea aduce în timp util clarificări ale Codului Silvic.
• RNP Romsilva și AAP doresc o dereglementare, mai multă libertate și flexibilitate dată administratorilor.
• Nu există o viziune de pază / trasabilitate/valorificare la nivelul administrației silvice, care să susțină obiectivele de 50-70 % lemn valorificat sub formă fasonată, pe care le regăsim în strategia de dezvoltare a Romsilva și în Codul Silvic.
• Industria mobilei are un necesar estimat de 4 milioane mc echivalent lemn rotund, sub formă de cherestea, plăci, furnire, placaje, semifabricate furnizate de industriile de prelucrare primară. Un drept de preempțiune transferat de la producătorii de mobilă la subcontractori conduce la situația de fapt în care cvasitotalitatea operatorilor din industria lemnului sunt furnizori pentru industria mobilei, ceea ce face ca dreptul de preempțiune să devină ineficient, în licitații foarte mulți operatori având drept de preempțiune. În plus, verificarea cantităților cumpărate pe baza dreptului de preempțiune și mai ales a prevederii privind utilizarea integrală a resursei de lemn cumpărate în baza dreptului de preempțiune de către titularul acesteia este foarte dificilă. Adesea, la mobiliști ajunge doar 20-30 % sub formă de semifabricat din volumul achiziționat în baza dreptului de preempțiune. Sistemul de valorificare a lemnului fasonat, prin contracte cadru pe loturi previzionate, pe baza istoricului de procesare din anul anterior propus de Prolemn, este un sistem simplu, funcțional în multe țări, inclusiv în Polonia. Vânzările directe, pe loturi previzionate, sunt uzuale în cvasitotalitatea țărilor vestice, cu mecanisme de transparență a volumelor și prețurilor.

S-a stabilit un calendar de transmitere de propuneri până în 6 martie în formă scrisă, cu o nouă întâlnire a grupului in 11 martie.

În același timp, vom organiza o nouă consultare internă, în cadrul AIL – Prolemn, și între organizații.

Va fi o dezbatere lungă și dificilă.

Citește și: