Proiectul noului Cod Silvic a intrat în dezbatere publică. Acestea sunt propunerile Asociației Industriei de Prelucrare a Lemnului – Prolemn, produse în urma derulării unui proces consultativ intern și pe baza documentelor programatice și de viziune ale Asociației.
În documentele programatice și de viziune ale Uniunii Europene – Strategia Uniunii Europene pentru Păduri 2030, prin normele pentru reducerea emisiilor și absorbțiile de carbon în sectorul exploatării terenurilor, schimbării destinației terenurilor și silviculturii (LULUCF) domeniul pădurilor- industrii bazate pe lemn este tratat unitar, cu obiective de ansamblu de gestionare durabilă a pădurilor și de maximizare a impactului economic, social și de mediu al masei lemnoase recoltate, cu integrarea de principii de valorificare superioară a masei lemnoase, prelucrarea lemnului în cascadă și economie circulară, eficiență energetică a utilizării resursei de lemn, optimizarea folosinței terenurilor cu extinderea suprafețelor de păduri.
Apreciem că proiectul de Cod Silvic ar trebui să cuprindă obiective explicite – în consonanță cu obiectivele din politicile europene – privind:
- Definirea pădurilor gestionate durabil ca pilon al bioeconomiei.
- Obiective privind extinderea fondului forestier național , optimizarea folosinței terenurilor, combaterea deșertificării prin împădurirea terenurilor degradate în special în zonele de câmpie deficitare în păduri.
- Obiective privind mobilizare crescută, sustenabilă a resursei de masă lemnoasă.
- Programe pentru creșterea eficienței energetice a utilizării resursei de lemn.
- Valorificarea superioară a masei lemnoase, cu încurajarea prelucrării lemnului în cascadă, prioritar în utilizări industriale cu valoare adăugată mare.
Între problemele majore pentru care Codul Silvic ar trebui să vină cu soluții menționăm:
- Necesitatea unei proceduri funcționale pentru evaluare de mediu a amenajamentelor silvice.
- Norme simplificate pentru accesul la resursa de lemn pentru consum propriu pentru micii proprietari de păduri și vegetație din afara fondului forestier.
- O piață a lemnului organizată și transparentă, cu asigurarea continuității aprovizionării cu lemn, cu prețuri de referință aliniate cu piețele internaționale.
- Stabilitate pentru sectorul de exploatare, prin contracte cadru multianuale pentru prestațiile de servicii de exploatare a masei lemnoase.
- Viziune de tranziție la valorificarea masei lemnoase sub formă fasonată, cu valorificarea acesteia din depozite.
- Soluții de finanțare a sectorului forestier, inițierea de programe de finanțare concrete.
- Un sistem de trasabilitate a provenienței legale a masei lemnoase eficient, bazat pe definiția provenienței legale ca recoltare a lemnului din limitele legal aprobate, fără interferență în derularea relațiilor comerciale și fără a încărca cu costuri administrative excesive operatorii economici pe lanțul de valorificare a masei lemnoase.
- Un sistem de control eficient, bazat pe orientarea controlului pe zone și activități de risc.
Pornind de la această viziune și priorități, în cadrul procesului consultativ intern cu membrii Prolemn au fost formulate ca propuneri următoarele:
Art.4 – includerea culturilor specializate pentru biomasă lemnoasă între categoriile de vegetație forestieră din afara fondului forestier național, dezirabile a fi susținute prin programele naționale de extindere a suprafețelor de păduri.
Art. 8. – adăugarea obiectivului de creșterea volumului de masă lemnoasă recoltată sustenabil ca obiectiv al strategiei naționale pentru păduri .
Art.20. – Prevederea necesității adoptării de norme simplificate de acces la resursă de lemn ,pentru consumul propriu, al proprietarilor mici de păduri și vegetație forestieră din afara fondului forestier naţional, în lipsa acestor norme acest proces fiind încărcat de proceduri administrative împovărătoare atât pentru proprietari cât și pentru administrația silvică.
Art. 64. – O procedură de evaluare de mediu a amenajamentelor funcțională în țări europene, cu prezentarea în cadrul Conferinței I de amenajare a pădurilor, de către Agenția de Protecție a Mediului a hărții speciilor și habitatelor protejate, măsurile de conservare pentru protecția speciilor și a habitatelor, cerințe de mediu privind zonarea funcțională, care vor fi preluate în amenajamentul silvic pe bază de angajamente voluntare pe baza unei juste despăgubiri pentru proprietarii de păduri.
Art. 109 – Textul propus explicitează rolul evaluării masei lemnoase la prima punere pe piață și al avizelor de transport înregistrate în sistemul de urmărire a trasabilității ca fiind un mecanism pentru urmărirea provenienței ca recoltare din cadrul limitelor legal autorizate și definește recepția ca bază a relațiilor comerciale, conform legislației financiar contabile.
Art. 110 – Forma propusă introduce conceptul de “Silvicultură inteligentă pentru mediu”, din perspectiva combaterii schimbărilor climatice prin maximizarea contribuției pădurilor în balanța carbonului prin:
- Maximizarea creșterii păduri prin executarea lucrărilor de îngrijire.
- Recoltarea integral a posibilității stabilite de amenajamentele silvice, ca modalitate de urmărire a normalizării structurii fondului forestier și îmbunătățire a structurii acestuia.
Art. 112. În forma propusă de Prolemn, articolul explicitează valorificarea superioară a masei lemnoase în sensul:
- încurajării valorificării masei lemnoase sub formă fasonată, din depozite, cu contractarea simultană a lucrărilor de exploatare si transport până într-un depozit de sortare.
- susținerea eficienței energetice a utilizării resursei de lemn. Promovarea culturilor specializate pentru biomasă.
- asigurarea stabilității pieței lemnului și continuității aprovizionării cu resursă prin mecanismele de flexibilitate în recoltarea posibilității date de amenajamentele silvice și preluarea unei funcții de reglare a echilibrului între cerere și ofertă de către Regia Națională a Pădurilor- Romsilva.
Art. 117– în forma propusă de Prolemn, sunt introduse ținte fezabile și mecanisme de implementare pentru Programul național de extindere a suprafeței pădurilor . Programul național de dezvoltare a fondului forestier și extinderea suprafețelor de păduri, cu obiectiv extinderea fondului forestier național cu o suprafață de minim 400.00 ha până în 2035 și va cuprinde ca măsuri:
- acordarea unei prime proprietarilor pentru introducerea în fondul forestier național a suprafețelor de pășuni împădurite, completarea regenerărilor naturale unde este necesar și a unei prime pentru sechestrare de carbon.
- un program național de împăduriri, prioritar prin constituirea de perimetre de ameliorare a terenurilor degradate sau cu bonitate agricolă redusă, în zonele deficitare în păduri. Identificarea și propunerea constituirii perimetrelor de ameliorare se face printr-un studiu la nivel național inițiat de Ministerul mediului, Apelor și Pădurilor. Suprafețele incluse în perimetre de ameliorare se administrează în indiviziune, de către asociații ale proprietarilor terenurilor constituite de drept prin constituirea perimetrelor de ameliorare.
Art. 148 – sunt propuse clarificări pentru sistemul de sancțiuni penale, astfel încât norma legislativă să fie clară, previzibilă în aplicare iar sancțiunile proporționale cu pericolul social al faptelor sancționate:
- se clarifică faptul că procentul de 20 %, ca diferență între stocul scriptic și fizic de la care se consideră infracțiune, se raportează la stocul scriptic total înregistrat în SUMAL al depozitului, dar nu mai puțin 10 mc.
- se propune o limită de sancțiune ca infracțiune pentru Transportul fără aviz de însoțire a unui volum de peste 3 mc la cherestele și 5 mc la celelalte materiale lemnoase, cu luarea în considerare a toleranțelor legale. Limita de 0.1 mc este considerată a nu întruni condiția de pericol social aferentă unei infracțiuni, prezumția că lemnul respectiv este furat putând adesea a fi falsă pentru lemnul recoltat de proprietar pentru consum propriu inclusiv din vegetația din afara fondului forestier, lemn transportat pe șantierele de construcții, lemn de foc transportat ocazional în cantități mici, etc.
Art. 160 – se propune o procedură simetrică și în cazul controlului depozitelor ca și în cazul transporturilor de masă lemnoasă, cu trecerea la măsurarea piesă cu piesă doar dacă în urma măsurării expeditive rezultă o suspiciune rezonabilă a existenței unor diferențe de stoc mai mari de 10 %. Măsurarea fizică nu trebuie să afecteze activitatea curentă.
Documentul anexat conține mai multe detalii privind aceste modificări sugerate, precum și corespondența cu forma actuală a proiectului de act normativ.
Actualul proiect de modificare a Codului Silvic este rezultatul unui proces consultativ real, un efort colectiv mare, cu foarte multe idei. Dar necesită o perioadă mai mare de maturizare, pentru a se transforma dintr-un concept într-o reglementare aplicabilă.
Proiectul noului Cod Silvic este disponibil la butonul de mai jos. Tot acolo vă puteți înregistra pentru dezbaterea organizată de MMAP.
Confirmări/Notificări