fbpx

Dezbaterea anunțată săptămâna trecută a avut loc pe 11 mai sub patronajul Academiei de Științe Agricole și Silvice, Universității din Brașov și INCDS – Marin Drăcea, cu susținerea organizațiilor profesionale din sector.

Tema conferinței – evaluarea, măsurarea și asigurarea trasabilității masei lemnoase în România, de la APV la prelucrarea primară – este extrem de importantă în contextul adoptării regulamentului Deforestation free la nivelul Uniunii Europene și în perspectiva noului Cod Silvic al României, în curs de elaborare.

Evenimentul s-a bucurat de o participare la vârf atât a mediului academic și universitar, cât și a asociațiilor profesionale din sector (AAP, ASFOR, AIL – Prolemn), a Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, a Gărzilor Forestiere, reprezentanți ai operatorilor economici și din societatea civilă.

Prezentările s-au concentrat pe aspecte tehnice, dar deosebit de importante pentru reglementarea activităților de exploatare și prelucrare, precum și pentru a putea întări sistemele de trasabilitate și control al materialului lemnos. Vorbitorii au arătat:

  • Marjele de eroare ale calculului APV. Această evaluare poate rămâne ca bază a vânzării lemnului pe picior, fără a constitui o gestiune scriptică, formală, matematică, așa cum o consideră SUMAL.
  • Pierderile și consumurile tehnologice din activitatea de exploatare sunt variabile și substanțiale. De aceea, avem rezultate ale exploatării care variază între limite ample și nu permit egalități matematice cu APV-ul.
  • Lipsa de aplicabilitate a reglementărilor care prevăd emiterea avizelor cu dimensiuni efective, cu toleranțe legale care nu țin cont nici măcar de standardele în vigoare pentru bușteni și cherestea.
  • Problemele create de reglementările care prevăd preluarea automată în gestiunea depozitelor a avizelor. Astfel se creează o gestiune extracontabilă în SUMAL, diferită de gestiunea contabilă bazată pe note de intrare-recepție și constatare de diferențe, conform legislației financiar-contabile.

Agenda evenimentului și prezentările susținute

Pe măsură ce vor fi disponibile, prezentările vor fi publicate aici.

Reglementare europeană vs implementare românească

În prezentarea sa, Cătălin Tobescu, președintele AIL – Prolemn, a insistat pe diferența de abordare între reglementările europene și implementarea „românească” a acestora.

În cadrul Regulamentului UE 995/2010 (EUTR), viziunea europeană privind proveniența legală și trasabilitatea înseamnă focus pe prima punere pe piață: lemnul să provină din limitele legal autorizate si să fie plătit. Principiile fundamentale sunt:

  • Să nu se degradeze pădurea – preluat și în noul regulament Deforestation free.
  • Due diligence propriu al operatorilor economici: colectare de informații, evaluare de risc, diminuare de risc.
  • Neimplicare în latura comercială.

Implementarea „românească” înseamnă urmărirea materiale lemnoase dincolo de prima punere pe piață – reglementare APV, aviz, recepție, diferențe, supralungimi, traseu GPS, fotografii, evaluatori atestați, indici și coeficienți de cubaj tehnic, densități, gestiune depozit.

Este evidentă o suprareglementare a domeniului, a cărei încălcare formală este extrem de ușoară și conduce la declararea lemnului ca fiind „fără proveniență”. Conduce prin consecință la confiscări, explozie de contravenții și infracțiuni nenumărate. De aici, încadrarea României la risc ridicat de tăieri ilegale, infringement, care a produs, ca reacție din partea mediului politic, și mai multă suprareglementare. Dar și birocrație, corupție, ineficiența instituțiilor de control urmate de control cetățenesc. Politizare și un permanent scandal public.

Cătălin Tobescu

Președinte, AIL - Prolemn

Între concluziile întâlnirii:

  • În prezent, în ciuda unui lung proces de dezvoltare din 2008 până în prezent (cu SUMAL 1.0, Radarul Pădurilor în 2014, Inspectorul Pădurilor in 2016, SUMAL 2.0 în 2021), sistemul SUMAL nu valorifică volumul uriaș de informații colectat printr-un sistem de alerte / evaluare de risc, ceea ce afectează eficiența activităților de combatere a tăierilor ilegale.
  • Suprareglementarea, prin urmărirea materialelor lemnoase nu doar ca proveniență, ci gestionar-comercială mult dincolo de prima punere pe piață a acestora (în comerț, prelucrarea primară și industria mobilei), a indus costuri administrative și blocaje pe acest circuit valoric și a blocat resursele de control în sarcini birocratice.
  • Dezvoltarea sistemului SUMAL trebuie să continue pe principiile reglementărilor europene, ca bază a unui sistem de due diligence la prima punere pe piață a masei lemnoase. Un sistem propriu al operatorilor economici, de evaluare de risc și orientare a controalelor pe zone și activități de risc, fără interferență în latura comercială a activităților din sectorul forestier și prelucrarea lemnului.