Opriți defăimarea sectorului forestier și a industriilor bazate pe lemn!

„V-ați așezat confortabil? S-ar putea să stați pe un scaun făcut din cele mai bătrâne păduri din România. Noptiere, paturi de bebeluși sau fotolii. Un raport Greenpeace arată că în asta se transformă ultimele păduri virgine și seculare din România pentru una din cele mai mari firme de mobilă la nivel global, IKEA. Astfel de produse ajung în toată Europa și totul este legal, pentru că autoritățile române nu consideră că acele păduri ar trebui să fie protejate, deși mai avem mai puțin de 10% din ele. În unele păduri se taie chiar din zone Natura 2000, care teoretic ar trebui să însemne protecție, însă realitatea din teren este alta.”

Acuzațiile au fost lansate în media internațională, cu sensul exact de a nu se mai cumpăra produse IKEA provenite din România.

Mesajul a fost repetat cu obstinație pentru a fi receptat ca adevăr, asemenea reclamelor, de către două ONG-uri de mediu, Agent Green și Greenpeace, în ultimii 2 ani, în adevărate campanii media. Evident, acuzațiile au fost verificate repetat de autoritățile române în ultimii 2 ani, fără a fi confirmate.

Citim din nou acuzațiile pentru că nu le înțelegem: „Astfel de produse ajung în toată Europa și totul este legal, pentru că autoritățile române nu consideră că acele păduri ar trebui să fie protejate.”

Dacă totul este legal, atunci care este acuzația adusă IKEA?

IKEA este un retailer de mobilă, iar industria mobilei din România este în topul furnizorilor globali ai IKEA. IKEA nu are producție proprie în România. IKEA are zeci de furnizori, producători de mobilă din România, iar fiecare dintre acești furnizori are zeci de subfurnizori de cherestea, furnir, PAL, MDF, pe lanțurile de aprovizionare. Se ajunge la sute de furnizori și subfurnizori IKEA pe lanțurile de aprovizionare.

Acuzațiile lansate de ONG-urile de mediu practic nu se referă la IKEA, ci la întreaga industrie a lemnului din România. Din această cauză dăm un drept la replică, în calitate de Asociație a Industriei Lemnului din România.

Deci ce transmite campania Greenpeace, pe plan internațional? Nu mai cumpărați produse din lemn fabricate de industria lemnului din România „pentru că provin din ultimele păduri virgine și seculare din România”.

Acuzațiile aduse sunt stupefiante: „Astfel de produse ajung în toată Europa și totul este legal, pentru că autoritățile române nu consideră că acele păduri ar trebui să fie protejate.” Repetăm, dacă totul este legal, atunci care este acuzația adusă IKEA?!?

Este de menționat că industria lemnului este un cumpărător de material lemnos pus pe piață de către proprietari și de administrația silvică, conform legislației silvice elaborate de statul român. Industria lemnului nu se poate implica în modul în care sunt administrate pădurile României. Atunci de ce acuză Greenpeace industria lemnului din România de „distrugerea ultimelor păduri virgine și seculare din România”? Dacă „totul este legal”, ce dorește Greenpeace?

Ajungem la discuția de fond privind alegațiile Greenpeace/Agent Green. Practic cele două ONG-uri acuză statul român că prin legislația națională nu protejează „pădurile virgine și seculare”, o temă falsă. După cum este bine cunoscut, începând din 2017 a fost instituit Catalogul Pădurilor Virgine și Cvasivirgine. Procesul de identificare, cartare și introducere în acest catalog a pădurilor care îndeplinesc anumite criterii (elaborate cu ajutorul organizațiilor de mediu) a fost și este unul continuu, fiind practic finalizat. Suprafețele incluse în Catalog au crescut constant, ajungând la peste 72.000 ha în luna mai 2023, potrivit raportării oficiale a Ministerului Mediului.

O pădure identificată ca virgină sau cvasivirgină și adăugată în Catalog intră sub protecție. Mai mult, Ministerul Mediului dezbate și introducerea în protecție strictă a 75% din suprafețele Parcurilor Naționale din România. Atunci ce doresc Greenpeace/Agent Green? Cum definesc Greenpeace/Agent Green pădurile seculare? Aici este una dintre cheile comunicării.

Cele două ONG-uri cultivă o confuzie între termenul de păduri seculare – termen nedefinit – și termenul de păduri virgine și cvasivirgine. Atunci când cele două ONG-uri clamează distrugerea „pădurilor seculare”, prin confuzia cultivată se transmite complet fals că sunt distruse pădurile virgine și cvasivirgine. În fapt, nu este distrus nimic. Pentru Agent Greenpeace/Agent Green administrarea pădurilor conform celor mai înalte standarde de profesionalism, conform legislației românești și standardelor internaționale FSC și PEFC, înseamnă „distrugerea pădurilor”.

De remarcat că silvicultura românească înglobează principiile unei silviculturi apropiate de natură, prin promovarea regenerării naturale, promovarea speciilor valoroase și conducerea arboretelor la vârste înaintate, de peste 110-130 de ani. Conform datelor oficiale, 94% din pădurile României au structuri primare, identic pădurilor naturale. Este un merit incontestabil al silviculturii din România. Conceptul european de protejare a “primary and old growth forest” a fost preluat în legislația națională prin instituirea Catalogului Pădurilor Virgine și Cvasivirgine. De ce nu adresează Greenpeace propunerile sale Ministerului Mediului?

În fapt, prin lansarea pe plan internațional a acuzațiilor, campania Greenpeace se dovedește a fi una de discreditare a industriei lemnului din România, cu mesajul: nu mai cumpărați produse din lemn din România.

IKEA este doar un vector de lansare a acestui mesaj. Prin dimensiunea și notorietatea sa, compania este o țintă ușor de reperat de oricine.

Protecția pădurilor vs protecția comunităților

Concertat și suplimentar mesajului principal „Ikea distruge pădurile seculare”, a fost lansat și un raport Agent Green, prin care activiștii de mediu solicită IKEA „să protejeze strict minim 10% din pădurile deținute în România, să aplice protecție parțială în minim 20% și o exploatare forestieră selectivă (tăieri grădinărite și cvasi-grădinărite) în până la 70%.

Ținta de 10% păduri strict protejate se regăsește ca obiectiv până în 2030 în strategia pe biodiversitate a UE, este directivă europeană. Pentru ținta de 20% păduri parțial protejate – nu știm ce înseamnă „parțial protejate”. Este un termen nedefinit și imprecis. Având în vedere că peste 50% din pădurile României sunt deja incluse în rețeaua de arii protejate Natura 2000, deci protejate de o legislație europeană, ne gândim că pot fi considerate „parțial protejate” conform standardelor Agent Green.

„Contribuția” Agent Green este solicitarea de aplicare a regimului tăierilor grădinărite si cvasi-grădinărite în 70% din păduri. Să analizăm puțin. Regimul de gospodărire a pădurilor grădinărit și cvasi-grădinărit presupune ca pe aceeași suprafață să avem arbori de toate vârstele, extragerea să se facă repetat pentru arborii care ating anumite diametre țel, presupune o foarte deasă rețea de drumuri forestiere. Acest lucru, pe lângă dezvoltarea unor căi noi de acces necesare, presupune o perioadă de tranziție, regăsită în știința silvică sub numele de „regim de tranziție la codru grădinărit”, pentru că actual pădurile sunt preponderent cu arbori de aceeași vârstă, cele mai multe cu vârste de 40-60 de ani! Tranziția ar fi de 60-80 de ani pentru cvasitotalitatea arboretelor, perioadă în care conform științei silvice ar trebui făcute lucrări de exploatare în aceste păduri mai tinere, cunoscute în literatură ca lucrări cu sacrificii de exploatabilitate, cu creșterea semnificativă a volumului exploatat în perioada de tranziție la grădinărit. În plus, după cum este cunoscut, pădurile României au o rețea de drumuri forestiere deficitară, cu doar 6,4 metri liniari/ha. Pentru codru grădinărit, avem nevoie conform literaturii de specialitate de 25-30 metri liniari/ha. Evident, propunerea Agent Green este una populistă, care sună bine, fără nici o aplicabilitate practică.

Ce poate fi reținut deci din alegațiile și propunerile celor două ONG-uri? Practic nimic. Este doar un atac gratuit la industria lemnului din România.

Alegațiile celor două ONG-uri sunt dăunătoare prin promovarea mediatică agresivă, iar consecințele pot fi grave: compromit imaginea industriei lemnului din România, periclitează exporturile, pot crește riscul de țară în contextul noului Regulament Deforestation-Free Products (EUDR) și afectează negativ pe termen lung imaginea țării. Pentru oamenii de bună credință, dar fără expertiză în domeniu, „rapoartele” și „propunerile” unor ONG-uri de mediu, considerate a avea expertiză, devin sursă de informație și referințe.

Viziunea noastră: păduri administrate, comunități puternice, mediu sănătos

Lemnul nerecoltat care putrezește în păduri fără valorificare nu aduce nici un beneficiu – nici locuri de muncă, nici cherestea, nici mobilă. Mai mult, lemnul care putrezește în păduri elimină CO₂, iar pădurile neadministrate elimină mai mult CO₂ decât absorb!

În schimb, dacă recoltăm creșterea pădurii și adăugăm valoare economică și socială, facem și un bine pentru mediu, pentru că fixăm CO₂ în produse din lemn cu durată de viață îndelungată.

Realitatea este exact reversul a ceea se prezintă public. În pădurile României rămâne anual un volum nerecoltat de 26 de milioane de m.c. Avem printre cei mai mici indici de recoltă dintre țările europene. Sunt foarte multe zone unde pică pădurile pe comunități, iar oamenii nu au lemn de foc, datorită suprareglementării procedurilor extrem de normative privind recoltarea masei lemnoase.

Viziunea noastră este simplă.

Pădurile administrate din care se recoltează lemn au un efect de 10 ori mai mare pe linie de combatere a schimbărilor climatice decât pădurile neadministrate.

Comunitățile locale care se bazează pe activități tradiționale de prelucrare a lemnului sunt mai puternice și mai reziliente, dar nu se pot dezvolta într-o zonă de sălbăticie, așa cum văd unele ONG-uri protecția integrală. Vedem ce se întâmplă cu problema ursului pe această sălbăticire a României – efectivele de urs s-au înmulțit, amenință crescătorii de animale și chiar comunitățile umane.

Avem nevoie să aducem valoare economică și socială prin prelucrarea lemnului. Vrem să aducem în casele românilor produse din lemn și nimeni să nu mai sufere de frig iarna din cauza crizelor recurente de lemn de foc. Pentru un mediu sănătos, avem nevoie de produse din lemn, nu de plastic, de fier sau beton. Orice produs din lemn este un omagiu adus naturii.

Industria cere lemn legal, la prețuri corecte în piață

Industria lemnului și a mobilei este un cumpărător de lemn deja pus în piață. Marea majoritate a operatorilor economici din acest segment nu au activități de exploatare forestieră – nu taie pădurile, în sensul cel mai propriu.

Inclusiv în cadrul protestelor publice de la începutul lunii februarie, reprezentanții industriei au solicitat un climat economic lipsit de riscuri pentru ca producătorii să își poată desfășura activitatea normal.

Lista de revendicări trimisă Guvernului României insista pe principii ferme de legalitate, trasabilitate, administrare durabilă a pădurilor și valorificare superioară a lemnului în produse prietenoase cu mediul.

1. Lemn legal, la prețuri corecte în piață!
2. Eliminarea blocajelor legate de evaluarea de mediu a amenajamentelor silvice.
3. Lemnul de valoare să ajungă în industrie, nu în lemn de foc. Promovarea unui nou regulament de valorificare a masei lemnoase.
4. Lemn în piață, recoltat legal, pentru industrie și populație, nu să putrezească în pădure!
5. Industria lemnului este un cumpărător de lemn deja pus în piață. Pădurea se păzește la cioată, nu în fabricile de mobilă!
6. Vrem produse din lemn, prietenoase cu natura, nu produse din plastic!

Citește și: