Industria lemnului solicită susținerea Guvernului pentru accesul la materii prime

La începutul exploziei prețurilor resurselor energetice, în septembrie anul trecut, Asociația Industriei Lemnului – Prolemn atrăgea atenția că blocarea accesului la resursa de lemn echivalează cu oprirea centralei nucleare de la Cernavodă.

Și totuși afectarea accesului la resursă este afectat în continuare, prin procedura de evaluare de mediu a amenajamentelor silvice.

La Forumul Pădurilor, Industriei Lemnului și Bioeconomiei, în luna decembrie, am arătat că resursa de lemn este resursa ignorată care poate susține decarbonarea unor segmente largi ale economiei, de la energie la ambalaje și construcții, prin efectul de substituție al altor produse cu amprentă ecologică mult mai mare.

Continuă să rămână o resursă ignorată.

În luna ianuarie am arătat că industria lemnului se confruntă cu un deficit artificial de resursă, în condițiile ofertei de masa lemnoasă redusă la jumătate la licitațiile principale organizate de către RNP – Romsilva. Închiderile de fabrici anunțate public reprezintă doar vârful icebergului. Practic toată industria lemnului își reduce producția la nivelul resursei artificial reduse.

Prețul crizei artificiale de resursă din industria lemnului este plătit de populație prin prețurile cherestelei, ale mobilei, ale lemnului de foc, peleților, ambalajelor, hârtiei și cartonului și multor altor produse din lemn.

În luna februarie am derulat un amplu sondaj în rândul operatorilor economici din industria lemnului și industria mobilei, care a relevat că 90% dintre respondenți (89,4%) consideră că avem o criză artificială a lemnului în acest moment iar 95,8% cred că direcția politicilor publice pentru sector este greșită. Aproximativ 61% dintre respondenți au previzionat că vor suferi în viitorul apropiat o reducere semnificativă a producției, iar unul din cinci (19% din total) au estimate o reducere drastică a activității, cu cel puțin 50%.

Luna februarie a fost și luna care a consfințit faptul că pădurile României nu reprezintă o prioritate decât în declarații politice, iar resursa de lemn rămâne o resursă ignorată: prin Planul Național Strategic, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a propus o alocare de doar 1% din PNS pentru domeniul pădurilor, față de o medie de minim 5% în cvasitotalitatea țărilor europene.

Doar 1% pentru 30% din suprafața României acoperită cu păduri! Practic nimic.

Pe acest fond de criză artificială de resursă în industria lemnului a izbucnit războiul din Ucraina, cu blocajul aproape complet al fluxurilor de aprovizionare cu resursă din Rusia, Belarus și Ucraina. Acestea sunt țări de proveniență pentru importuri de sute de mii de metri cubi de cherestea de rășinoase, zeci de mii de tone de peleți, PAL, MDF, etc. O bulversare majoră a fluxurilor de aprovizionare.

În acest context, Asociația Industriei Lemnului – Prolemn a derulat un proces consultative extins, cu participarea unui număr mare de operatori economici din toate ramurile industriei lemnului, ale cărui concluzii sunt expuse în continuare.

Măsuri cu impact pentru sprijinirea sectorului

În condițiile războiului din Ucraina, care a condus la un deficit de resurse și o explozie a prețurilor pe foarte multe segmente de piață cu punerea în pericol a securității energetice la nivel european, este o nevoie urgentă de acțiune pentru cea mai bună utilizare posibilă a disponibilului nostru național de resurse. Apreciem că resursa de lemn din pădurile gestionate durabil ale României, valorificată de către industria lemnului, reprezintă o soluție care poate susține securitatea energetică, reducerea dependenței de importuri, creșterea economică și concomitent urmărirea obiectivelor de dezvoltare a unei economici verzi, bazate pe resurse naturale regenerabile, cu impact redus asupra mediului.

Asociația Industriei Lemnului – Prolemn solicită o poziționarea clară a Guvernului și a tuturor ministerelor pentru a menține activă gestionarea durabilă a pădurilor, pentru susținerea industriei lemnului și eliminarea blocajelor care au condus la un deficit artificial de resursă pe piața lemnului.

1. Măsuri cu impact imediat, pe termen scurt:

• aprobarea unei cote anuale de recoltă de masă lemnoasă de către Consiliul de Administrație RNP – Romsilva la nivelul posibilității stabilite de amenajamentele silvice, de 11-13 milioane metri cubi, conform prevederilor Regulamentului de valorificare a masei lemnoase.
• oferirea imediată în piață, ca masă lemnoasă pe picior, a resursei de lemn programată a fi pusă în piață ca lemn fasonat, în condițiile parcurgerii procedurilor de contractare a prestațiilor de exploatare fără a fi adjudecate.

2. Măsuri pe termen mediu:

• repunerea în dezbatere publică a proiectului de modificare a HG 497/2020 pentru aprobarea Normelor referitoare la proveniența, circulația și comercializarea materialelor lemnoase, astfel încât să fie respectate principiile EUTR 995/2010:
  • să nu fie îngreunată activitatea economică cu sarcini administrative excesive.
  • trasabilitatea să fie urmărită în principal la prima punere pe piață a masei lemnoase, cu orientarea controlului pe zone și activități de risc.
  • să fie încurajată conformarea voluntară, prin implementarea de sisteme due diligence proprii ale operatorilor economici. Sistemul SUMAL 2.0 trebuie să reprezinte o bază pentru susținerea sistemelor proprii ale operatorilor economici.
  • să existe norme separate pentru consumul propriu al micilor proprietari, conform prevederilor Codului Silvic.
• modificarea Ordinelor de ministru 1946 și 1947/2021, privind evaluarea de mediu și revizuirea evaluării de mediu a amenajamentelor silvice, astfel încât procedura să fie fluentă și să nu conducă la blocaje în aplicarea amenajamentelor silvice, cu afectarea resursei de lemn disponibilă în piață.

3. Măsuri pe termen lung:

• dezvoltarea unei strategii forestiere naționale și urmărirea implementării acesteia, cu obiectivul de a valorifica potențialului sectorului pădure-lemn de a susține concomitent creșterea economică bazată pe bio-resursa regenerabilă și urmărirea obiectivelor de mediu, cu urmărirea principiilor de utilizare în cascadă a resursei de lemn și obiective de maximizare a efectului de substituție al produselor din lemn și al biomasei utilizate ca sursă de energie pentru alte produse cu amprentă ecologică mult mai mare.
• implementarea unui sistem de valorificare a masei lemnoase care să prioritizeze accesul la resursă pentru operatorii economici care adaugă cea mai valoare economică, socială și de mediu resursei de lemn, proporțional cu consumul de masă lemnoasă din anul anterior- a se vedea modelul polonez.

Măsuri specifice pentru segmentele industriei de prelucrare

Punctele identificate ca fiind prioritare de abordat, rezultate în urma unei consultări extinse pe ramuri ale industriei lemnului:

Industria de prelucrare primară rășinoase:

• autorizarea instalațiilor de debitat, cu cerințe minime de autorizare – de exemplu, cojirea lemnului.
• simplificarea procedurilor de import portuar de masă lemnoasă.

Industria de prelucrare primară foioase:

• extinderea cotei reduse de TVA de 5% și pentru biomasa rezultată din prelucrarea primară a lemnului utilizată pentru încălzire, cu aceleași argumente ca și pentru cota de TVA redusă la lemnul de foc.

Industria plăcilor:

• dezvoltarea politicilor și legislației pentru reciclarea lemnului.

Industria energiei din biomasă:

• cuprinderea în biomasa certificabilă pentru schemele de suport pentru energie regenerabilă a biomasei din resturi de exploatare, din livezi, toaletări de arbori, administrarea spațiilor verzi, cu eliminarea birocrației de emitere a avizelor de transport pentru această biomasă.
• asigurarea confidențialității și a secretului comercial de către aplicațiile cu acces public ale sistemului SUMAL, în special în cazul interogării datelor pe număr de mijloc de transport și al urmăririi publice a traseului transportului.

Industria construcțiilor/produse din lemn altele decât mobila:

• susținerea unui sistem de achiziții verzi, care să promoveze construcțiile din lemn, pe liniile directoare ale proiectului european Renovation Wave (Valul de Renovare)
• introducerea unor standarde de verificare a calității construcțiilor din lemn.
• actualizarea standardelor de certificare ISU pentru construcții din lemn.

Citește și: